DNA Cluj și-a încercat norocul la pedepse în dosarul ”Mită la CJ”

Dosarul ”Mită la CJ” se apropie de final. Dacă la ultimele termene au fost audiați inculpații Ioan Bene, Horea Uioreanu, Vasile Pogăcean și directorul de la UTI, Gabriel Davidescu, la termenul de vineri 15 aprilie s-au prezentat concluziile finale atât din partea avocaților celor implicați în dosar cât și din partea procurorului DNA.

Ultima șansă pentru Uioreanu: invocarea deciziei CCR

Avocatul ce îl apără pe Horea Uioreanu, în dosar, Tiberiu Ban, a cerut instanței să îi aprobe cererea de a invoca decizia Curții Constituționale prin care se eliminau înregistrările de la SRI.

Practic, o mare parte din conversațiile telefonice ce erau considerate până acum probe în rechizitoriul construit de DNA Cluj, împotriva fostului președinte de Consiliul Județean, ar fi fost scoase.

Însă, avocații lui Ioan Bene și nu numai, inclusiv procurorul de caz au motivat că nu ar trebui invocată decizia CCR, în speță deoarece s-ar demonta acuzații deja demonstrate sau s-ar trece peste informații indispensabile cu privire la inculpați.

Spre exemplul, pe una dintre înregistrări se demonstrează că Ioan Bene nu le-ar fi dat acordul celor de la CJ să intre pe șantier decât dacă ar fi prezentat o documentație  care să ateste acest lucru.

Însă din nefericire pentru inculpatul Uioreanu, instanța a decis să decline cererea.

De altfel, imediat după ceilalți avocați au prezentat cereri precum reaudierea unui martor, în favoarea lui Vasile Pogăcean și schimbarea încadrării acuzațiilor în favoarea lui Ioan Bene, ca urmare a celor descoperite pe durata procesului.

De asemenea s-a refuzat și cererea de efectuare a unei expertize la raportul ce arată că fișierele electronice pe care se regăseau listele cu persoanele de la care s-ar fi presupus că s-au încasat banii drept mită de către Uioreanu. Acest lucru s-a efectuat ca urmare a faptul că, raportul lămurește că nu exista o dată a fișierelor și că totodată acestea puteau fi modificate ulterior sau strecurate informații fabricate în respectivele tabele.

„Acest raport de constatare a fost întocmit în condițiile legii, problema e ca se impune expertiza la raportul de constatare. Răspunsul meu pentru această cerere este nu.

Însă din punctul meu de vedere relevanța pentru aflarea adevărului era stabilirea datei creării  fișeierelor și implicit stabilirea modificării acelor date din fișier. Nici un expert nu va putea să ne clarifice lipsa de acuratețe” a motivat respingerea cererii judecătoarea

Privare de libertate și închisoare pentru fostul președinte

Procurorul de caz a formulat concluziile finale cu privire la încadrarea faptelor pentru toți cei implicați în dosar și totodată pretențiile Direcției Anticorupție Cluj în raport cu pedeapsa cuvenită pentru fiecare dintre aceștia.

Primul inculpat la care DNA a cerut pedeapsa cu închisoarea a fost Horea Dorin Uioreanu.

• „Vinovăția inculpaților cercetați e dovedită,  va solicitam sa dispuneți cu privire la Horea Uioreanu, care în cal de președinte al Consiliului Județean,  a pretins suma de 134 500 lei de la Pogăcean, trimițând în 10 tranșe pentru ca să atribuie alocări bugetare de la instituția județului, prin mecanisme de finanțare către UAT-uri, cu scopul finanțării Sinaia Impex deținută de Pogăcean, la pedeapsa închisorii . Vă rugăm să dețineți vinovăția lui Horea Uioreanu care a pretins  și de la Ioan Bene, bani în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale pentru ca să direcționeze sume din CJ către firma SC Napoca SA în vederea plății contractului dintre instituție și cea din urmă. Aici vorbim de nu mai puțin de șapte acte materiale. Vă rog să rețineți că din punctul nostru de vedere e dovedită vinovăția și în ceea ce privește infracțiunea referitoare la complicitatea la spălare de bani, în 13 mai 2014, Horea Uioreanu a convenit cu Ioan Bene să încheie un contract, cu factura fiscala între  Napoca și SC Centrul de cercetări și studii calitative și cantitative, administrat de Horea Ardelean Flaviu Prin aceasta se atestă crearea aparenței unei plăti de sondaj de care a beneficiat fotul președinte al Consiliului Județean. Valoarea este de 5000 de euro. De fapt era plata unei sume cu titlu de mită” a pledat procurorul de caz.

Astfel că Uioreanu a rămas suspect de fals în scris și participație improprie la două acte materiale. Resprectiv în 13 mai 2014 când s-a semnat documentul și ulterior în aceeași lună când s-a emis factura.

„De asemenea solicitam să rețineți în sarcina inculpatului Horea Dorin Uioreanu că în 9 aprilie 2014  împreună cu inculpatul Ioan Petran, a pretins de la Davidescu, director UTI suma de 20.000 de euro, câte zece mii la fiecare. Acest lucru l-au făcut pentru ca să emită o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe favorit societății UTI, realizarea unei parcări de 108 locuri. În 17 aprilie 2014 Horea Uioreanu a primit 5000 de euro” am mai adăugat reprezentantul DNA.

Ca încheiere s-a cerut de către cei de la Anticorupție o pedeapsă de tipul privativ de liberate, cu renunțarea dreptului de a fi ales și interzicerea de a mai ocupa o funcție similară cu cea de președinte al CJ.  La oricare din variantele (de pedeapsă de acest tip), pe care le va alege judecătorul în pronunțare se vor scădea lunile petrecute de Uioreanu în arest preventiv și arest la domiciliu.
L-au apărat ore în șir

Cei doi avocați ai fostului președinte de CJ Cluj, au formulat la rândul lor concluziile prin care au încercat pentru ultima dată să arate că singurul act ce i se poate imputa inculpatului e că a luat bani împrumut de la Ioan Bene.

Despre toate celelalte acuzații, Tiberiu Ban, unul dintre avocați a precizat că nu s-a pus problema ca Uioreanu să ia bani în folos personal și că Răzvan Pop l-a ”lucrat” pe clientul său.

„Cu excepția sumei de 10.000 de lei pe care Horea Uioreanu a recunoscut că a primit-o drept împrumut,  celelalte au fost sponsorizări pentru partid.

Aceste pretenții și primirea sumelor de bani s-au făcut prin martorul denunțătorul, personajul cheie, Răzvan Pop. Acele procente de 10-15% din contractele de finanțare pe care le-ar fi cerut clientul meu, s-au demonstrat deja că nu existau nu e adevărată.

De asemenea, în relația cu inculpatul Vasile Pogăcean, precizez că Ministerul a redirecționat bani pentru plata arieratelor, iar acei bani veneau CJ cu destinație exactă. Martorii au arătat ca Uioreanu nu a intervenit și nu s-a implicat prin redirecționarea banilor din alocarea bugetară. Inculpatul se ocupa de4 propunerea alocărilor ,dar nu îi aparținea decizie. Acele sume nu erau onorate  complet, niciodată nu ajungeau banii.

La relațiile cu Ioan Bene Aeroportul Internațional Avram Iancu a primit dispoziția de extindere în trei etape. Cert e că în relația cu Ioan Bene, Uioreanu nu a avut nici cea mai  mică intervenție pentru plata tranșelor către Napoca, firma ce a câștigat licitația pentru extinderea pistei” a motivat apărătorul lui Uioreanu.

Despre acuzațiile aduse cu privire la contractul fals în valoare de 5.000 de euro pentru un posibil sondaj fictiv, Tiberiu Ban a transmis în numele clientului său că acel document era în atribuția lui Răzvan Pop. Subliniind că Uioreanu nu a primit bani în interes personal, mai ales sumele de finanțare către  PNL, date de Vasile Pogăcean.

I s-a pus pata pe Bene

Procurorul DNA  a cerut aceeași pedeapsă și în cazul inculpatului Ioan Bene. Aceasta a reamintit că afaceristul s-ar face vinovat de șapte acte materiale, unele dintre ele comisie în mod succesiv.

Însă reamintim că la unul din termenele din această primăvară, Ioan Bene a făcut lămuriri esențiale în raport cu acuzațiile DNA.

Întrebat de judecătoarea, care au fost împrejurările în care l-a cunoscut pe Horea Uioreanu, Bene a relatat faptul că începuse în 2012 lucrările la pistă, în timpul mandatului lui Alin Tişe, iar ulterior, în 2012 l-a întâlnit pe noul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

„Când Horea Uioreanu a preluat conducerea Consiliului Judeţean, aveam un contract în derulare cu Aeroportul Internaţional Avram Iancu pentru a realiza pista, contract câştigat prin licitaţie şi început în 2011. La prima întâlnire pe pistă, cu presa, Horea Uioreanu a ţinut un discurs prin care a anunţat că doreşte să facă o expertiză şi că vrea să vadă dacă au fost făcute lucrările cu acurateţe sau dacă au fost realitate forţat. De atunci, m-am mai întâlnit cu el şi Dimitriu, de câteva ori, la Consiliul Judeţean. Nu înţelegeam de ce se dorea o astfel de expertiză. Mi s-a părut bizar să ceri o astfel de expertiză în vreme ce lucrările nu erau finalizate.

Ulterior mi-a spus la modul clar că el, ţine să facă acea expertiză şi că are datorii din campania electorală. Atunci am înţeles mesajul. Lucrurile erau forţate. Consiliul Judeţean punea presiune pe Aeroportul Avram Iancu şi aeroportul pe noi. Funcţionarii din CJ făceau acea presiune.

La o următoarea întrevedere cu Horea Uioreanu mi s-a cerut cu subiect şi predicat să îi dau bani pentru datoriile din campanie. Am înţeles această problemă. Însă doresc să precizez că lucrez la nivel naţional cu mai multe judeţe şi nu am întâlnit o astfel de situaţie. Am acceptat cu greu, pentru că aşa funcţionau lucrurile” a declarat Ioan Bene.

Cu toate acestea ,procurorul de caz a pledat în defavoarea lui Bene ignorând detaliile ce se marcau în declarația sa.

De asemenea, la acel termen, Bene a declarat că a fost șantajat de fostul procuror șef al DNA Cluj, Elena Botezan.

Lăsăm cititorii să își facă singuri o părere despre încăpățânarea DNA de a-I pune în cârcă acuzații afaceristului.

‘Doresc să  precizez că,  odată  cu audierea mea de la DNA, procurorul șef  (n.r. Elena Botezan) mi-a spus că  spălarea  de bani ce face obiectul  dosarului, nu constituie spălare  de bani sugerând  că  nu voi avea de suferit, eu sau firmele mele, în  măsura  în care voi colabora și voi spune numele câtorva  persoane’ a mărturisit Ioan Bene.

‘Să  înțeleg că nu ați  acceptat propunerea procurorului șef al DNA Cluj?’, a întrebat  judecătorul.

‘Așa  este. Nu am acceptat-o. Am încercat tot ce se putea face cu privire la realizarea pistei. Privind în urmă, nu aș proceda la fel, ci aș  fi mers pe o cale legală ‘, a continuat Bene.

„Rețineți în sarcina inculpatului Ioan Bene infracțiunea de dare de mită, în perioada octombrie 2012- martie2012, când a remis inculpatului Horea Dorin Uioreanu bani  pentru ca cel din urmă să direcționeze alocări bugetare din bugetul județului în vederea plăților către Sc Napoca…Noi (n.r DNA CLUJ) apreciem că în cauză sun aplicabile dispozițiile legale ce se află astăzi în vigoare. Cele șapte acte materiale pe această infracțiune au fost comise în mod succesiv. În sarică, pe data de 13 mai, Ioan Bene a procedat la încheierea în fals a contractului dintre firma sa și firma ce ar fi efectuat sondajul. Atestarea în fals a existenței unei compensații comerciale. (…) solicităm să rețineți că e vinovat și de falsul contractului. (…) cerem condamnare la pedeapsa de privare de libertate” a concluzionat procurorul de caz.

Petran, Davidescu și Pogăcean cuprinși în tolba acuzațiilor de final a procurorului

În altă ordine de idei s-a reamintit de faptul că Ioan Petran, consilier județean, a primit 5.000 de euro de la directorul companiei UTI pentru acea parcare de 108 locuri de la Aeroportul Internațional Avram Iancu. Și în cazul acestuia procurorul a cerut pedeapsa cu închisoarea. Iar pe Davidescu îl acuză că a dat acei bani pentru a obține folosul mai sus menționat, care de fapt nici nu s-a realizat din intervenția lui Uioreanu, pentru că fostul președinte al CJ a cerut să se verifice procedura în contrariu cu folosul UTI.

Pentru afaceristul Vasile Pogăcean  s-a cerut o pedeapsă similară, deși Pogăcean a declarat că a dat bani cu titlu de finanțare către PNL, implicit Răzvan Pop, din propriul buzunar și că nu a primit favoruri de la CJ în schimbul donaților.

După toate acestea, au urmat ultimele concluzii prezentate de inculpați, iar judecătorul urmează să se pronunțe în acest dosar.