Aşa cum anunţam într-un număr anterior, săptămâna aceasta vom dedica o a doua prezentare volumului doamnei dr. Ştefania Kory Calomfirescu, „Spre Piscul Ştiinţei şi Culturii Româneşti”, apărut la editura Napoca Nova. De această dată vom aborda tema principală care deschide omagiul adus academicienilor români, şi anume doamnele Academiei Române.
Conf. dr. Sanda Maria Deme arată în prefaţa cărţii că aceasta a fost scrisă „pentru ca autoarea, Dr. Ştefania Kory Calomfirescu, împreună cu toate doamnele din România să exprime respectul lor, admiraţia şi stima deosebită pentru doamnele care au ajuns academicieni, membri corespondenţi ai Academiei Române sau membri de onoare prin valoarea lor profesională şi ştiinţifică, pentru că Academia Română este farul călăuzitor, este piscul cel mai înalt în ştiinţa şi cultura poporului său.”
Invizibilitatea intelectuală a româncelor
Academicianul Eugen Simion spune, într-un dialog imaginar cu autoarea, că „Femeile românce şi-au făcut loc mai greu şi mai târziu în cultură şi nu totdeauna rolul lor a fost eminent. Au reuşit rar în marea literatură – Hortensia Papadat-Bengescu este cazul cel mai cunoscut în literatură – iar în politică n-au lăsat până acum, am în vedere regimul totalitar, decât semne negative”. Acesta arată că, în epoca postcomunistă femeia din România a intrat în afaceri şi se descurcă bine, dar în politică joacă roluri tradiţionale – Doamna Chiajna, Vidra sau Elena Lupescu. „Ideea egalităţii femeilor nu-i preocupă aproape deloc pe ideologii, sociologii şi pe oamenii noştri politici sau îi preocupă doar în campaniile electorale”, consideră academicianul.
Ucenica unui laureat Nobel
Maya Simionescu este director al Institutului de biologie şi patologie celulară „Nicolae Simionescu”, instituţie membră a UNESCO Molecular Cell Biology Network, preşedinte al secţiei de biologie a Academiei Române, Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi autoare a sute de articole ştiinţifice în reviste naţionale şi internaţionale, şi vicepreşedinte al Academiei Române din 1998.
În anul 2008 preşedintele Traian Băsescu a decorat-o cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, după ce în 2004 i se decernase distincţia „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer. În 2013 preşedintele Franţei i-a acordat, prin intermediul ambasadorului Franţei la Bucureşti, distincţia de Cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare. Cu această ocazie, academicianul a mărturisit că modelul său în viaţă a fost Marie Curie şi a spus că profesorul Nicolae Simionescu, soţul său, i-a revelat secretul şi frumuseţea ştiinţei, în timp ce George Emil Palade, lângă care a lucrat în SUA timp de zece ani, a smuls-o din România comunistă, unde s-a întors după 1990.
„Toată viaţa mea am văzut cercetarea ca un hobby, nu ca un act construit şi condus cu grijă pentru a obţine premii şi recunoştinţă. Am făcut-o cu o bucurie extraordinară, cu o curiozitate teribilă, cu dorinţa să-i învăţ şi pe alţii. Cu temperamentul meu, n-am simţit nicio presiune. Ştiţi cum e în cercetare: ai un succes, apoi un eşec, apoi iar eşec, iar eşec. Dar momentul succesului este atât de extraordinar încât de ţine acolo”, a declarat acad. Maya Simionescu într-un interviu acordat Adevărul.
Protector al patrimoniului imaterial
Sabina Ispas este Director al Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române şi este implicată în Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe filologice cu teza „Raporturi între literatura apocrifă, cărţi populare şi folclor. Ciclul solomonian în cultura română”. Acad. Sabina Ispas s-a specializat în mai multe domenii ale cercetării folclorului: teoria şi practica culegerii folclorului, editarea textului folcloric, utilizarea metodei istorico-geografice în cercetarea folclorului, principii de tipologie folclorică, teoria genurilor, relaţia folclor-religie, structura şi funcţionalitatea arhivelor de folclor etc.
Cercetător recunoscut internaţional
Lucia Doina Popov este secretar ştiinţific la Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, cercetător ştiinţific principal I şi conduce Laboratorul Disfuncţii vasculare în diabet. Are o specializare în biologie celulară la New York University (1977 – 1978), a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Biochimie al Academiei Române (1965 – 1978). S-a ocupat cu precădere de biologia şi patologia celulară a peretelui vascular – electrofiziologia şi farmacologia arterelor de rezistenţă, căile de semnalizare implicate în efectul glucozei asupra peretelui vascular –, de asocierea între diabet şi obezitate.
A publicat mai multe lucrări de specialitate în ţară şi în străinătate. Este membră în European Council for Blood Pressure and Cardiovascular Research, expert evaluator şi „rapporteur” al proiectelor prezentate Comisiei Europene. Este laureată a Premiului „Emil Racoviţă” al Academiei Române (1991) şi a Premiului „Constantin Velican” al Societăţii Naţionale de Biologie Celulară (1999).
FEMEILE DIN ACADEMIA ROMÂNĂ
Membrii titulari:
– acad. Maya SIMIONESCU, Biologie şi patologie celulară
– acad. Cornelia Sabina ISPAS, Folcloristică
– acad. Lucia-Doina POPOV, Biochimie, Biologie celulară şi moleculară
Membrii corespondenţi:
– prof. Maria Luiza FLONTA, Neurobiologie, fiziologie
– prof. Gabriela PANĂ DINDELEGAN, Lingvistică romană
– Ileana MĂLĂNCIOIU, Filologie şi Literatură
– dr. Anca Volumnia SIMA, Biofizică
– dr. Maria ZAHARESCU, Chimie
Membrii de onoare:
– dr. Florica DIMITRESCU-NICULESCU, lingvist
– prof. Valeria GUŢU ROMALO, lingvist
– Mariana NICOLESCO, artist liric
– prof. Helene CARRERE D’ENCAUSSE, politolog, istoric
– prof. Alexandrina CERNOV, filolog
– Maria MANOLIU-MANEA, lingvist
