Preşedintele moldovean Igor Dodon a declarat joi că este probabil să fie organizate alegeri parlamentare anticipate, având în vedere recentele evenimente politice, fără a oferi detalii suplimentare, relatează site-ul deschide.md.
Declaraţiile au fost făcute în timpul lansării oficiale a lucrărilor de reparaţie pentru clădirea preşedinţiei, eveniment la care a participat fostul ambasador turc în Republica Moldova, Hulusi Kilic.
„Eu speram foarte mult că primul decret pe care îl voi semna în această clădire va fi cel de dizolvare a Parlamentului şi de stabilire a noii zile a următoarelor alegeri. Dar după ultimele evenimente politice, este probabil să avem alegeri parlamentare anticipate, astfel nu voi reuşi să semnez decretul de dizolvare a Parlamentului şi-l voi semna în alt oficiu”, a spus Igor Dodon.
Scena politică din Republica Moldova este dominată în prezent de două subiecte: retragerea trupelor ruse din regiunea Transnistria şi demersul unor localităţi din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România.
Igor Dodon a spus în repetate rânduri că o unire cu România nu poate fi admisă, reiterând ideea declarării în afara legii a cetăţenilor care susţin lichidarea statalităţii Republicii Moldova. Dodon s-a declarat îngrijorat de atitudinea premierului şi a preşedintelui Parlamentului de la Chişinău, despre care şeful statului consideră că promovează o unire cu România.
În plus, preşedintele Republicii Moldova a subliniat că vizează restabilirea relaţiilor de parteneriat cu Rusia, iar poziţiile referitoare la situaţia din Transnitria le-a catalogat drept „provocări” care pot destabiliza ţara.
Mandatul actualului Parlament al Republicii Moldova se încheie la sfârşitul lunii noiembrie 2018. Potrivit Codului Electoral al ţării, alegerile parlamentare ordinare în Moldova se desfăşoară o dată la patru ani.
Astfel, alegerile parlamentare ordinare în Republica Moldova vor avea loc în perioada 30 noiembrie 2018 – 28 februarie 2019. Din 2018, alegerile Parlamentului se vor efectua în baza unui sistem mixt (proporţional şi majoritar) într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale. În circumscripţia naţională se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.
