Doi soți condamnați după ce au ”rujat” o casă veche din Apahida și au vândut-o drept o construcție nouă

În urmă cu câțiva ani, soții Ioana și Florin Bucur au cumpărat o locuință în Apahida care, potrivit actelor, era un imobil nou construit după toate standardele în construcții. După ce au terminat de plătit ratele podeaua casei s-au prăbușit și cei doi și-au dat seama că fuseseră înșelați. Locuința cumpărată era, de fapt, o construcție de mântuială edificată pe ”scheletul” unei case vechi. I-au dat în judecată pe cei de la care au cumpărat casa, iar instanța l-a condamnat pe unul dintre ei la închisoare cu suspendare și la plata a 80.000 de euro.

În urmă cu 8 ani, soții Ioana și Florin Bucur au cumpărat de la soții Margit și Petru Bondor o locuință. Prețul stabilit a fost de 70.000 euro. Potrivit extrasului CFF, imobilul era din cărămidă cu fundație de beton și acoperiș tip șarpantă din lemn, cu învelitoare de țiglă.

La un an după achiziție podeaua casei s-a surpat brusc dând la iveală faptul că ceea ce au cumpărat nu era o construcție nouă, ci extensia unei case vechi. În 2014, soții Bucur au făcut o plângere penală împotriva celor de la care au achiziționat casa, acuzându-i de înșelăciune. După patru ani de zile, procurorii au trimis în instanță, iar judecătorii au dat o primă sentință în dosar la începutul acestui an. Pentru Bondor a scăpat de acuzații, dar soția lui a fost condamnată la 3 ani cu suspendare, la plata a 80.000 euro, iar casa va reveni în proprietatea soților Bondor.

”Toate documentele pe baza cărora s-a emis autorizația de construire și, ulterior, s-a făcut înscrierea în Registrul de Carte Funciară, se referă la o construcție nouă, deși pe terenul în cauză se afla o casă de locuit cumpărată de inculpați cu mult timp în urmă și care fusese extinsă cel puțin o dată în trecut. Astfel, cererea adresată Primăriei Apahida pentru eliberarea autorizației de construire la data de 23.03.2007, pe care apare o semnătură care pare a fi a inculpatei Margit Bondor, este făcută pentru „construire casă familială”. Mai mult, în memoriul tehnic de arhitectură întocmit de o societate angajată de inculpați se precizează că terenul este liber de construcții. Pe baza acestor documente, conținând date false, a fost obținută în mod fraudulos autorizația de construire, având ca obiect „construire casă familială” iar ulterior, la cererea inculpaților, pe baza documentelor respective, inculpații au înregistrat o cerere la Primăria Apahida pentru a se atesta edificarea construcției în vederea înscrierii în cartea funciară a imobilului”, arată dosarul.

Podea construită cu deșeu de carbid (șlam)

Pe parcursul anilor 2008-2013, soții Bucur au locuit în apartamentul respectiv și au achitat periodic rate din prețul total al acesteia. Contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică s-a încheiat la data de 27.09.2013. În cuprinsul său se menționează că pentru perfectarea contractului s-au depus, printre altele, extras CF, autorizație de construire, proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Din toate aceste documente reiese că imobilul din care face parte apartamentul înstrăinat este unul nou, construit în anul 2007.

După ce, în iunie 2014 s-a prăbușit podeaua, Florin Bucur a constatat că planșeul este parțial realizat din grinzi de lemn cu intercalări din șipci, între care s-a turnat mortar, fapt care nu corespundea cu materialele menționate în extrasul CF. 

Potrivit unui raport de expertiză depus la dosar „fundația construcției este realizată din piatră de dimensiuni 0,60 x 0,40 cu intercalări din piatră spartă și mortar de argilă și pereții de rezistență realizați din piatră de calcar, mortar de argilă și var cu intercalări de cărămidă”. Cu privire la planșeul apartamentului nr. 4 (surpat în iunie 2014) în raport se menționează că „planșeul peste parter a fost realizat din grinzi de brad cu secțiunea de 7×10 cm, cu intercalări de șipci cu dimensiunea de 2,5 x 4,5 cm, peste care s-a turnat un mortar compus din reziduuri de carbid denumit șlam”. Se constată, astfel, că inculpații au adăugat un nou etaj peste o clădire construită din materiale precare, care nu se preta la lucrări de acest gen fără a se consolida în prealabil structura de rezistență, în special cea a planșeului.

Pe parcursul procesului, soții Bondor au declarat că îi nu se consideră vinovați de înșelăciune.

”Ei consideră că infracțiunea de înșelăciune nu ar exista, sub aspect subiectiv, întrucât, deși au indus în eroare persoanele vătămate prin aceea că le-au prezentat acte din care a reieșit că materialele componente sunt cele prezentate în cartea funciară a imobilului, atașată contractului de vânzare-cumpărare, aceasta era și convingerea lor, a inculpaților. În susținerea acestei afirmații, inculpații au arătat că extinderile casei de locuit, atât în 1992, cât și în 2007, s-au făcut de către echipe de muncitori și că ei nu au participat efectiv la lucrările de extindere/renovare, astfel că nu ar fi avut posibilitatea să constate din ce materiale e alcătuit imobilul. Cu ocazia extinderii din 2007, când s-a solicitat și obținut autorizație de construire pentru „construcție casă familială” și nu extindere, cum ar fi fost firesc, aceștia pretind că de documentație și de obținerea autorizațiilor s-ar fi ocupat o firmă special angajată de ei în acest scop, astfel că ei nu știu de ce în toate actele apare imobilul ca unul nou. Cu privire la prezentarea imobilului ca fiind unul nou persoanelor vătămate, inculpații au susținut că nu ar fi afirmat acest lucru și că, în orice caz, problema vechimii clădirii nu a fost un factor determinant pentru persoanele vătămate, care nu au afirmat niciodată că doresc să cumpere apartamentul doar dacă este nou”, arată declarațiile soților Bondor.

10 luni cu suspendare

Prima sentință în acest  dosar a fost dată de LOOR Vlad-Alexandru, de la Judecătoria Cluj Napoca. 

”Întrucât contractele (promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare și contractul de vânzare-cumpărare) au fost încheiate în urma inducerii în eroare a părților civile (încheiate prin săvârșirea unei infracțiuni) se impune obligarea inculpatei la restituirea sumei astfel obținute.

Este de notorietate că prețul imobilelor a crescut de la data plății integrale a prețului, astfel că simpla restituire a sumei nu poate acoperii prejudiciul cauzat părților civile care în prezent nu pot să cumpere un imobil de aceeași categorie (suprafață, confort, zonă, etc.) plătind același preț.

Pe de altă parte, instanța reține că părțile civile au folosit acel imobil încă din anul 2008 și totodată faptul că a crescut și valoarea monedei (euro) în care a fost stabilit prețul.

Instanța apreciază că în cauză nu se poate realiza un calcul exact, pentru stabilirea prejudiciului, prin raportare la rata anuală a inflației, așa cum au solicitat părțile civile.

Astfel, inflația se calculează în moduri diferite în funcție de tipurile de bunuri și servicii vizate, cel mai popular mod de calcul este cel prin raportare la indicele prețurilor de consum. Acest indice măsoară variația procentuală a unei cantități de bunuri și servicii pe care gospodăriile le folosesc adesea și este folosit în principal de către guvern pentru ajustarea veniturilor, pensiilor și/sau taxelor, cu scopul de a lua în calcul evoluțiile prețurilor”, se arată în motivarea magistratului clujean.

Margit Bondor, care a fost condamnată la 10 luni cu suspendare, a contestat sentința dată de Judecătoria Cluj Napoca, iar procesul de apel se va judeca în cursul acestei luni la Curtea de Apel Cluj.