Dorina Tiron: “Autostrada Transilvania nu prezinta niciun interes”

Reporter: Cum preconizaţi că se va desfăşura mandatul pe care îl aveţi în faţă dumneavoastră ca director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România?

Dorina Tiron: Responsabilitatea mea este să mă descurc cu bugetul pe care îl am pentru reparaţia şi administrarea reţelei naţionale de drumuri. Trebuie să reuşim să-l cheltuim aşa cum trebuie. Altceva nu pot să îmi propun pentru că noi suntem o companie care cheltuieşte banii din bugetul de stat şi o mică parte din veniturile proprii. Eu nu pot să îmi fac planuri, că aici nu este o societate comercială ca să îmi fac un anumit tip de management. Nu poţi să îţi finalizezi proiectele pe care le ai decât dacă ai bani suficienţi.

Rep.: Nu aţi putea accesa şi proiecte pe fonduri europene, totuşi?

D.T.: Bineînţeles că în cadrul acestui buget vom gestiona şi proiectele care vor fi derulate din bani europeni. Majoritatea proiectelor pe care le avem în momentul de faţă pe Culoarul 4 sunt secţiuni care vor fi executate cu bani din fondurile de coeziune. Pentru toate aceste secţiuni, noi deja suntem avansaţi cu proiectele şi suntem la stadiul de cerere de finanţare.

 
Rep.: Credeţi că veţi primi acceptul pentru a beneficia de finanţare europeană pentru aceste proiecte?

D.T.: Dacă facem cerere de finanţare, într-un anumit termen cei de la Bruxelles ar trebui să ne aprobe cererea noastră. Eu sper că vom primi aprobarea.

 

 

Rep.: Care sunt proiectele pentru care doriţi să accesaţi fonduri europene?

D.T.: Reabilitarea lui DN 1H (Zalău-Jibou), DN 6 pe sectorul Alexandria- Craiova. Pe fondurile de coeziune avem: Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Orăştie- Sibiu şi Nădlac-Arad. Acestea sunt sectoare de autostradă pe coridorul 4.

Rep.: Care sunt lucrările nefinalizate în mandatul trecut pe care le aveţi de finalizat în acest an?

D.T.: Etapa a patra şi etapa a cincea pentru reabilitarea drumurilor în mod normal trebuiau finalizate. Nu au fost terminate pentru că banii niciodată nu au fost în conformitate cu acordurile de împrumut semnate de noi la data respectivă. Banii nu vin, pentru că bugetul e tot timpul auster. Normal că lucrările se duc pe anii următori.

Rep.: Care sunt planurile pentru Autostrada Transilvania în acest an?

D.T.: Planurile pentru Autostrada Transilvania din acest an sunt cele pe care prea bine le ştiţi: să se finalizeze cei 42 de kilometri (n.r. pe porţiunea dintre Câmpia Turzii-Gilău) şi să se continue pe cât posibil cu secţiunea de pe 3C (Suplacu de Barcău-Borş).

Rep.: Încercaţi să atrageţi mai multe fonduri pentru secţiunea 3C?

D.T.: Da, încercăm să atragem fonduri suplimentare pentru construcţii mai ample în cadrul sectorului 3C a Autostrăzii Transilvania şi sperăm că vom obţine mai mult la o rectificare bugetară.

Rep.: Credeţi că ar trebui reziliat o parte din contractul cu Bechtel pentru a atrage finanţare europeană pe proiectul autostrăzii Transilvania?

D.T.: Eu nu îmi dau cu părerea. Eu nu cred nimic. Ştiu că avem un contract, de o anumită valoare (n.r., 2,2 miliarde euro), pe care trebuie să îl atingem. Nu am finalizat încă nici două sectoare ca să ne dăm seama cât ne va costa Autostrada Transilvania. Sunt secţiuni asemănătoare ca şi teren, hidrologic vorbind şi atunci poţi să spui cât te vor costa kilometrii pe care îi vei face în continuare.

Rep.: Credeţi că pentru Autostrada Transilvania se vor plăti doar cei 2,2 miliarde euro?

D.T.: Pentru ca să se mai plătească ceva faţă de suma iniţială mai trebuie încă un contract. Contractul iniţial a fost semnat în urma unei Hotărâri de Guvern. A fost o hotărâre politică. Nu mă întrebaţi pe mine, întrebaţi guvernul respectiv. Pentru a se depăşi această sumă mai trebuie redactat încă un contract.

Rep.: Cum consideraţi stadiul actual al infrastructurii din România? Consideraţi că aceasta este în urmă cu 130 de ani precum a fost anunţat într-un studiu publicat în urmă cu câteva săptămâni?

D.T.: Nu ştiu pe ce s-au bazat cei din Vest când au făcut studiul. La cât de dezvoltată e ţara astăzi, atât de dezvoltată e şi reţeaua de drumuri. Infrastructura este finanţată de cel care o utilizează. Asta e, atâta suntem noi dezvoltaţi.

Rep.: Nu consideraţi că o infrastructură solidă „generează” o creştere a numărului de investitori sau de turişti?

D.T.: Infrastructura se dezvoltă odată cu ţara. În România trebuie construit culoarul 4 (n.r., un drum european care intră în ţară la Nădlac şi ajunge până la Constanţa) obligatoriu. Prin intermediul lui facem legătura cu Vestul. În rest, este şi problema noastră internă şi a celor care investesc. România nu are cum să îşi termine de dezvoltat infrastructura şi apoi să zică: poftiţi domnilor investitori, aveţi infrastructură la dispoziţie. Când se face calculul de rentabilitate a drumurilor se ţine cont de dezvoltarea zonei, nu invers.

Rep.: Credeţi că proiectul Autostrăzii Transilvania ar fi putut fi  într-un stadiu mai avansat dacă s-ar fi accesat fonduri europene?

D.T.: Nu. E adevărat că mobilizarea constructorului este şi în funcţie de resursele pe care i le pui la dispoziţie. Nicicum nu se puteau atrage fonduri europene pentru acest proiect. Europa are interese să se circule pe culoarul 4, pentru că acesta este culoarul care face legătura cu Vestul.

Rep.: Autostrada Transilvania nu este prioritară?

D.T.: Autostrada Transilvania nu prezintă nici un interes, pentru că interesul este ca Europa de Vest să comunice cu Europa de Sud-Est. Culoarul 4 merge până la Constantinopole. Pentru România sunt mai importante culoarele 4 şi 9 în raport cu Europa.  

Rep.: Cum consideraţi dezvoltarea de către CNADNR  a numeroaselor proiecte de centură a Clujului? Primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a clasificat numărul mare de proiecte de centură ca fiind inutile. Cum comentaţi?

D.T.: Eu ştiu că se lucrează la proiectul centurii de Est. Când a apărut proiectul Nokia, au apărut alte păreri alte idei. Nu trebuie să punem proiectele la lada de gunoi, odată ce ele au fost făcute. Cu mici modificări ele se pot folosi oricând.

Rep.: Cum comentaţi faptul că s-au cheltuit milioane de lei pentru studii de fezabilitate, dar acestea nu au niciun fel de finalitate practică?

D.T.: Fiecare guvernare a avut politica ei. De la Braşov sunt atâtea drumuri care duc la graniţă. Lumea poate circula în siguranţă până se va construi Autostrada Transilvania. Nu mă întrebaţi cum au fost făcute atâtea drumuri express, că nu ştiu.

Rep.: În momentul de faţă Clujul are cinci proiecte de centură, pe când Bucureştiul are doar un proiect. De ce credeţi că este o diferenţă atât de mare?

D.T.: Nu cred că depăşesc centurile Clujului, dacă le adunaţi, cei 72 de kilometri ai centurii Bucureştiul. Am impresia că este şi o variantă de centură cu autostradă. Asta-i de perspectivă. În zonele în care există în momentul de faţă proiecte trebuie să nu se dea autorizaţii de construire pentru ca aceste proiecte să demareze în viitor. Dacă pe edilii Clujului îi interesează viitorul oraşului le sugerez să nu acorde autorizaţii de construcţie în zonele delimitate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Tiberiu Hrihorciuc