Dr. Marioara Şimon, medic primar pneumolog, bronholog şi alergolog, şefa serviciului de bronhologie de la Spitalul de Pneumoftiziologie Leon
Daniello din Cluj-Napoca, a explicat pentru Gazeta de Cluj tehnicile utilizate în specializarea sa şi modalităţile de diagnostic moderne. Pentru că
se implică în mod constant în aducerea noilor tehnologii în practica medicală de la singurul serviciu de bronhoscopie din Cluj, Gazeta de Cluj o
declară pe dr. Marioara Şimon omul săptămânii.
Rep.: În ce direcţie se dezvoltă domeniul bronhologiei?
M.Ş.: Sunt şi preşedinta secţiunii de Bronhologie a Societăţii Române de Pneumologie, şi în această calitate m-am preocupat de organizarea unor conferinţe şi workshop-uri, la care medicii să înveţe să folosească aparatura şi să contribuim cât mai mult, să ajutăm aceşti bolnavi. În acest an, va avea loc conferinţa de
bronhologie la Cluj, la care vom lansa un program de educaţie american. Cu această ocazie, va fi prezent şi preşedintele Asociaţiei Mondiale de Bronhologie, din SUA.
Reporter: Ce este bronhoscopia şi pentru ce diagnostice şi terapii este folosită?
Marioara Şimon: Bronhoscopia este o metodă de vizualizare a bronhiilor în interior, a ţevilor de la plămâni, şi contribuie fundamental la diagnosticul pneumologic. Nu se concepe în ziua de astăzi punerea unui diagnostic pneumologic fără o examinare endoscopică în prealabil. Beneficiază de această examinare în special pacienţii cu patologie tumorală, cu suspiciune de cancer bronho-pulmonar, dar şi pacienţii cu infecţii respiratorii, cu bronşite, bronşectazii, în care bronhoscopia are atât importanţă diagnostică, cât şi terapeutică. De asemenea, corpii străini endobronşici, bronhoscopia atât îi
vizualizare, cât şi, cu ajutorul unor instrumente, se extrag corpii străini. Este singurul serviciu de endoscopie din Cluj, de aceea avem o adresabilitate foarte
mare, efectuăm în jur de 2000 de endoscopii pe an. Am făcut peste 20.000 de bronhoscopii, deci o experienţă foarte vastă. Pacienţii vin atât din clinicile din
Cluj, cât şi din judeţele din jur, pentru cazurile mai dificile. Dacă până acum bronhoscopia a avut numai valoare diagnostică, pentru că progresul tehnologic în domeniu este foarte avansat, ne orientăm şi spre partea terapeutică. Începând din decembrie anul trecut am început să plasăm şi stenturi, dispozitive care ţin deschise căile respiratorii, în stenoze maligne şi benigne.
Rep.: Ce alte tehnologii utilizaţi în activitatea dumneavoastră?
M.Ş.: Dacă până acum bronhoscopia vizualiza numai în interiorul bronhiilor, metodele moderne, respectiv ecoendoscopia aduc informaţii despre ceea ce
este în afara bronhiilor, putem practic să vizualizăm invizibilul. Cu ajutorul ecoendoscopiei se pot vizualiza structurile şi formaţiunile tumorale care sunt în afara bronhiilor şi se pot puncţiona şi se poate ajunge la un diagnostic al formaţiunilor care sunt situate în afara bronhiilor. Am fost beneficiarii timp de o
săptămână ai unui ecoendoscop, prin bunăvoinţa firmei Soft Medical, cu ajutorul căruia am vizualizat formaţiuni tumorale sau ganglioni situaţi în afara
bronhiilor, am putut efectua puncţii transbronşice pentru diagnostic. De asemenea, aparatul ecoendoscopic este util şi pentru stadializarea tumorilor, în
vederea intervenţiilor chirurgicale. Această ecoendoscopie ar face o economie, în sensul că pacienţii nu ar fi trimişi la intervenţii chirurgicale, care sunt mult mai costisitoare şi mult mai cu risc pentru pacient. Dorim să ţinem pas cu noile tehnologii şi ne pregătim în acest sens prin participarea la workshop-uri internaţionale, pentru a lucra în condiţiile în care vom primi şi noi astfel de aparatură.
Din păcate, diagnosticul cancerului pulmonar este unul tardiv, în stadii avansate. Există aparate performante, fibroscopie cu autofluorescenţă, care ar permite depistarea tumorilor în stadii mai incipiente, pentru a beneficia de o terapie mai precoce.
Rep.: Care sunt cele mai frecvente afecţiuni diagnosticate de dumneavoastră?
M.Ş.: Cel mai frecvent, cancerul bronhopulmonar, tumori benigne, avem posibilitatea să efectuăm şi rezecţii de tumori benigne, electrorezecţii. Avem un
electrocauter cu care facem rezecţia tumorilor şi dezobstrucţia bronhiilor, dezobstrucţia tumorală. Apoi, infecţii tumorale, acces pulmonar, bronşite, bronşectazii, tuberculoză pulmonară, corpi străini endobronşici. De aproximativ opt ani, facem şi terapie endobronşică, dezobstrucţii tumorale, cauterizare
şi plasare de stenturi şi dilatări bronşice în stenoză.
Rep.: Cât durează recuperarea după aceste intervenţii?
M.Ş.: Manopera se face sub anestezie locală la majoritatea pacienţilor, este o metodă minim invazivă de diagnostic, dar avem posibilitatea să facem şi în
sedare conştientă pentru pacienţii mai dificili. Este o manoperă destul de dificilă atât pentru pacient, cât şi pentru medic, dar având în vedere utilitatea
ei, beneficiile depăşesc riscurile. Există şi o teamă oamenilor de a li se recolta din ţesut. Întreabă dacă se ia din plămân. Nu se „muşcă” din plămân, de fapt se recoltează fragment bioptic din formaţiunea tumorală, care se analizează şi fără de care nu se poate stabili un tratament. Cred că pacienţii ar trebui să ştie acest lucru. Nu s-a dovedit că ar fi vreun risc ca boala să evolueze după această manoperă, este doar o prejudecată populară. Dintre cei care se prezintă, în 80-90% din cazuri se ajunge la un diagnostic. Tratamentul este un tratament oncologic, pentru fiecare tip de tumoare, dar fără acest diagnostic nu se poate face.
Diana Gabor
