Într-o societate unde justiția întârzie și consecințele erorilor judiciare persistă, povestea lui Vili Rupa rămâne un strigăt disperat pentru drepturile victimelor torturii. Deși achitat și declarat nevinovat, drumul său spre reabilitare este pavat cu lipsa unei legislații românești dedicate celor care au fost supuși unor acțiuni inumane în închisori.
Vili Rupa a fost condamnat în 1999 şi trimis în închisoare pentru un an şi două luni, într-un dosar de ultraj şi de trafic de mercur. Timp de 88 de zile bărbatul a fost ținut în lanțuri, înfometat, bătut cu o cruzime inimaginabilă încât i s-au spart până și dinții, iar după câțiva ani magistrații au stabilit că bărbatul este nevinovat, fiind achitat pe motiv că fapta nu există. Din păcate, nedreptățile împotriva lui Vili Rupa au continuat.
În 2014, Vili Rupa a fost trimis în judecată sub acuzația de omor, referitor la un incident din februarie 1998, în care un tânăr din Hunedoara a fost ucis. Cu toate acestea, dosarul respectiv nu a fost finalizat de procurori, iar în 2016, Curtea de Apel Alba Iulia l-a achitat definitiv pe Vili Rupa din lipsa de probe. Astfel, hunedoreanul a devenit simbolul unei nedreptăți persistente în sistemul judiciar românesc.
Chiar dacă dreptatea a fost de partea sa în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a fost despăgubit cu 50.000 de euro de statul român, Vili Rupa se confruntă acum cu o nouă luptă: cea pentru reabilitare, deoarece brutalitatea închisorii a devenit o pagină întunecată în istoria sa.
Lanturile care i-au îngrădit mișcările timp de 88 de zile au lăsat cicatrici nu doar pe trupul lui Vili Rupa, ci și în inima și mintea sa. Acte de violență și umilință au devenit o realitate cruntă, iar lipsa hranei și a îngrijirii medicale a transformat detenția sa într-un iad pe pământ.
În ciuda angajamentelor europene, România se confruntă cu o lacună gravă în ceea ce privește protecția și reabilitarea victimelor torturii. Directiva Europeană din 2019, care impune statelor membre obligația de a lua măsuri reparatorii pentru reabilitarea victimelor torturii, a fost lăsată neimplementată în sistemul juridic românesc.
Această directivă ar trebui să ofere un cadru clar și obligatoriu pentru statul român în privința sprijinului acordat victimelor torturii, inclusiv compensații adecvate și acces la tratamente și servicii de reabilitare. Cu toate acestea, absența implementării lasă în continuare persoanele precum Vili Rupa într-o situație vulnerabilă, fără mijloace adecvate pentru a-și reconstrui viața după traumele suferite în detenție.
Hunedoreanul susține că a făcut nenumărate adrese către Parlamentul României prin care solicita implementrea directivei europene, însă solicitările fie au rămas fără răspuns, fie i s-a comunicat că este singurul cetățean român care solicit
Într-o societate care se pretinde a fi civilizată, cazul lui Vili Rupa este o amintire crudă că, uneori, sistemul poate eșua și că reformele sunt imperios necesare pentru a asigura că nicio altă viață nu va fi distrusă în mod nedrept.
Potrivit directivei europene, statul are datoria de a oferi măsuri reparatorii victimelor actelor de tortură. Măsurile reparatorii includ atât repararea prejudiciului (restituire, despăgubire, reabilitare, satisfacție echitabilă și garanții de nerepetare), cât și procedurile menite să asigure că victimele pot obține reparații și că cei responsabili sunt trași la răspundere. UE va îndemna țările terțe să ia, printre altele, următoarele măsuri în acest sens:
– să asigure că victimele unui act de tortură sau ale altor rele tratamente obțin măsuri reparatorii, inclusiv că pot beneficia de o cale de atac eficientă și de modalități de reparare a prejudiciului, printre care se numără restituirea, despăgubirea, reabilitarea, satisfacția echitabilă și garanțiile de nerepetare;
– să asigure că dreptul la reparații este garantat indiferent de inițierea și/sau de încheierea cu succes a unei anchete sau a unor proceduri penale împotriva autorului unei infracțiuni. Reparațiile trebuie să fie accesibile independent de identificarea, arestarea, anchetarea, urmărirea penală sau condamnarea autorului unui infracțiuni;
– să asigure că dreptul la măsuri reparatorii se extinde la prejudiciile colective și că se acordă reparații colective comunităților care au avut de suferit în mod colectiv, după o evaluare completă a naturii prejudiciului și a amplorii efectelor sale, precum și a nevoilor specifice ale persoanelor în cauză;
– sunt necesare măsuri reparatorii specifice pentru a elimina barierele care împiedică accesul la măsurile reparatorii în cazul violenței sexuale și al violenței bazate pe gen. Acestea pot include, de exemplu, incriminarea tuturor formelor de violență sexuală și de violență bazată pe gen; identificarea cauzelor și a consecințelor violenței sexuale și ale violenței bazate pe gen și luarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și eradicarea acestor tipuri de violență; Instituirea unor programe eficiente și accesibile de acordare a reparațiilor și asigurarea participării victimelor la conceperea unor astfel de programe; acordarea unui acces neîngrădit și regulat la servicii de asistență medicală cuprinzătoare, inclusiv la reabilitarea fizică, la sprijinul psihologic și psihosocial și la sprijinul socioeconomic;
În această viață care am trăit-o pe acest pământ am fost hărțuit și persecutat de
oameni cu școală și facultate care mi-au interzis prin lege să muncesc ca să nu
am ce să mănânc și eu am dovedit nevinovăția prin decizii de Achitare și Hotărâri CEDO.
Am câștigat la CEDO două procese pe tortură împotriva Guvernului Român .
1. Dosar nr. 58478/2000 CEDO 1, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 562
din 10 august 2010.
2. Dosar nr. 37971/2002 CEDO 2, publicat în Monitorul Oficial
nr. 10/5 ianuarie 2012 .
Am fost achitat în două dosare de judecătorii din România , asta este dovada hărțuirii
și persecutării mele continuu în această viață .
1 . Dosar nr 2090/1/2010 Tribunalul Arad Achitat , dosar nr 7707/1/2012 Curtea de
Apel Timișoara și dosar nr 166/1/2014 de ICCJ în ziua de 06 Mai anul 2014 definitiv .
2 . Dosar achitat nr 6694/97/2014 de Curtea de Apel Alba Iulia în anul 2016 .
Aici aveți hotărârea de achitare din România 1 dată de Tribunalul Arad care a rămas definitivă dată de ICCJ în 06-05-2014 .
27.02.2012
Dosar nr ,2090/1/2010 – Tribunal Arad
Complet: PP3F
Tip solutie: Achitare
Solutia pe scurt: – art. 11 pct. 2 lit. a rap.la art. 10 lit. c Cpp, achită inculpatul Rupa Villi, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de substanţe toxice, prev de art. 312 alin. 1 Cp. – art.334 Cpp, schimbă încadrarea juridică a celor două infracţiuni de ultraj prin ameninţare, prev de art. 239 alin. 1 şi alin. 3 Cp, menţionate în rechizitoriu, în două infracţiuni de ameninţare prev de art. 193 alin. 1 Cp. – art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit. d Cpp, achită inculpatul Rupa Villi pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare, prevăzută de art. 193 alin. 1 Cod penal, ca urmare a schimbării încadrării juridice (parte vătămată Cernat Georgel).
– art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cpp, achită acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare, ca urmare a schimbării încadrării juridice (parte vătămată Roşca Ioan Teodor). Constată că părţile vătămate Roşca Ioan Teodor şi Cernat Georgel nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Dispune restituirea cuţitului şi toporului înregistrate în registrul de corpuri delicte la poziţia nr. 43/1998. – art. 192 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Și aici a doua hotărâre de Achitare 2 dată de Curtea de Apel Alba-Iulia ,
23.06.2016
Dosar nr. 6694/97/2014 -Curtea de Apel ALBA IULIA
Complet: C7 – Apel NCPP
Tip solutie: Achitat inculpat
Solutia pe scurt: Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi de inculpatul Rupa Vili împotriva sentinţei penale nr. 129 din data de 07.10.2015, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 6694/97/2014.
Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată doar în ceea ce priveşte: – soluţiile de schimbare a încadrării juridice şi de încetare a procesului penal; – impunerea în sarcina inculpatului a obligaţiei prevăzute de art. 93 alin. 3 din Codul penal;
– lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile şi – obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi în faţa primei instanţe şi, judecând cauza în aceste limite: Înlătură din sentinţa penală apelată dispoziţia de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 188-189 alin. 1 lit. c şi h din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 195 din Codul penal. Înlătură din sentinţa penală apelată dispoziţia de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei cu privire la inculpatul Rupa Vili pentru infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 195 din Codul penal.
În baza art. 396 alin. 1 şi 5 din Codul de procedură penală face aplicarea dispoziţiilor art. 16 lit. c din Codul de procedură penală şi achită inculpatul Rupa Vili pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 188-189 alin. 1 lit. c şi h din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
Înlătură din sentinţa penală apelată aplicarea dispoziţiilor art. 93 alin. 3 din Codul penal. Respinge acţiunea civilă exercitată
în cauză de partea civilă Oprea Anna în contradictoriu cu inculpatul Rupa Vili.
În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi de judecată, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămânând în sarcina acestuia, în baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală.
Menţine restul dispoziţiilor din sentinţa penală apelată, în măsura în care nu contravin prezentei decizii. În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpat, în sumă de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 23.06.2016.
Document: Hotarâre 626/2016 23.06.2016
Tortura și alte tratamente crude, inumane sau degradante sunt interzise în întreaga lume .
Tortura este o crimă conform dreptului internațional.
Torționarilor nu trebuie să li se permită niciodată să scape de consecințele crimelor lor , iar sistemele care permit tortura trebuie dezmembrate .
Tortura urmărește să distrugă personalitatea victimei și este o negare a demnității inerente a ființei umane .
Tortura este o infracțiune în temeiul dreptului internațional și face obiectul unei interdicții absolute care nu poate fi justificată în niciun caz .
Practicarea sistematică sau larg răspândită a torturii constituie o crimă împotriva umanității .
Toate victimele au dreptul la despăgubiri și acces la justiție conform dreptului internațional.
Trauma este imprescriptibilă .
A prescrie răspunderea penală pentru asemenea fapte este în sine o crimă împotriva umanității .
Timpul nu vindecă traumele victimelor torturii, sclaviei sau abuzurilor sexuale .
Astfel de infracţiuni alterează pe veci caractere, distrug destine şi condamnă victimele la o viaţă în teamă.
Toate aceste infracţiuni sunt un afront adus demnităţii umane, atentate asupra integrităţii fizice şi psihice ale victimelor, acte cu consecinţe profund negative pentru destinele părţilor vătămate.
La temelia acestor acte dezumanizante se găseşte nevoia de a umili, cea mai nocivă emoţie de care este capabil creierul uman, fiindcă lasă victima neajutorată.
Majoritatea victimelor vor suferi de depresie, de insomnii, de anxietate şi vor percepe lumea din jurul lor ca pe un loc ostil.
M-au arestat nevinovat și m-au torturat polițiștii .
M-au bătut de mi-au spart dinții din gură și m-au legat în lanțuri la picioare și la mâini și o bară de fier legată de lanțuri timp de 81 zile în care nu m-am putut spăla cu apă între picioare nici să mă șterg cu hârtie la fund , tot colegi de celulă mă ștergeau .
M-au dus în fața judecătoarei Rodica Ghilea
cu cătușe pe mâini și lanțuri pe picioare de șapte ori .
Mă simt discriminat , la torționari le plătiți pensie de drept și pensie specială .
Eu ca victimă a torționarilor nu primesc nimic .
Victimele torționarilor nu mai au respect în societate , nu mai au demnitate , au rămas tot victime hărțuite și persecutate , tot sclavi au rămas .
Noi victimele torționarilor avem nevoie de tratamente prin stațiuni , trebuie să avem un trai decent și demnitate respectată în societate .
De ce tortura nu mai este un abuz foarte grav ?
De ce tortura nu mai este o infracțiune penală ?
Drepturile și libertățile mele sunt încălcate !
Un drept trebuie respectat nu ignorat !
Răul moral este falsitatea în acțiune după cum falsitatea este crimă în cuvinte .
Nedreptatea este esența falsității și fiecare cuvânt mincinos este o nedreptate .
Nedreptatea este moartea ființei morale , după cum falsitatea este otrava inteligenței .
Distrugerea fizică , psihică, morală și profesională a unui om înseamnă distrugerea întregului șir de nenumărate ipostaze de frumusețe umană care compun viața sa , atât a celor din trecut , cât și a celor potențiale din viitor .
Traumele psihologice generate de frică fac parte din categoria torturilor interzise și, de cele mai multe ori, victima se îmbolnăvește fizic și este irecuperabilă.
Nu există o tiranie mai crudă și adevărată decât cea care este mereu perpetuată sub scutul legii și în numele justiției .
Prin aceste două erori judiciare este dovada că mi s-au înscenat infracțiuni penale fără vină , este dovada clară a hărțuirii și persecutării la care m-au supus interlopii cu legitimație de la stat din poliție , procuratură și justiție .
Justiţia este dorinţa constantă şi perpetuă de a da fiecăruia ce i se cuvine.
Dreptatea este Doamna și Regina Tuturor Virtuților .
În acest dosar procuror Hurdubeu Cristina Adriana s-a caracterizat în fața mea că este un interlop cu legitimație de la stat , de față a fost o avocată Negrea Natalia , doi polițiști și o grefieră .
În acest dosar exista la dosar o declarație la un doctor Talfeș de la spitalul din Hunedoara care la întrebat pe cel bătut când încă trăia cine te-a bătut și a spus numele Butunoiu , acesta este un polițist din Hunedoara , tot în acest dosar mai exista declarația unui martor Scutaru Gheorghiță la trei zile după ce a fost bătut și omorât , care a spus că el a auzit că Șelaru Petru a omorât un om și polițiștii nu l-au cercetat , se pune întrebarea de unde a auzit acest martor că a omorât Șelaru Petru un om în anul 1998 .
Acest Șelaru Petru a omorât un om în anul 2001 și a fugit din țară și în 2006 a fost prins în Spania și adus în țară fiind condamnat la 17 ani de închisoare .
Procuror Hurdubeu Cristina Adriana a făcut o înțelege cu Șelaru Petru că-l va elibera dacă depune mărturie împotriva mea și pe probe false și cu martori mincinoși am fost arestat în Noiembrie 2014 și în 2016 am demonstrat nevinovăția prin decizia de achitare .
Împotriva mea sau pus interlopii cu legitimație de la stat din acest stat corupt și abuziv și m-au hărțuit și persecutat continuu .