După ce i-a demolat casa vecinului, poliţistul Bonţidean acceptă o construcţie pe acelaşi loc

Poliţistul clujean Samir Bonţidean, nepotul şefului Poliţiei Municipiului Cluj- Napoca, Marcel Bonţidean, a obţinut o hotărâre judecătorească care i-a permis să îi demoleze casa vecinului, Andras Zsigmond, şi să îi ia terenul în baza unui titlu executor. În momentul de faţă, pe parcela respectivă de teren se ridică o nouă construcţie ce pare a nu-l mai deranja cu nimic pe Samir Bonţidean. Pentru ca totul să fie pe de-a întregul caragialesc, autorizaţia de construcţie a fost eliberată cu o derogare, fără să respecte normele de urbanism, iar semnătura Primarului Boc s-a dovedit a fi pusă cu celebra ştampilă!

Anul trecut, în Cluj-Napoca s-a petrecut  un caz atipic: Samir Bonţidean a reuşit să îi demoleze casa unui vecin, Andras  Zsigmond, în baza unei hotărâri emise de instanţele clujene. În linii generale, Samir Bonţidean, care este nepotul şefului Poliţiei Municipale Cluj-Napoca, Marcel Bonţidean, a contestat autorizaţia de construcţie în baza căreia Zsigmond îşi ridicase casa,  motivând că locuinţa îi umbreşte proprietatea.

El a obţinut de la judecători sentinţa favorabilă, iar magistraţii l-au împuternicit pe Samir Bonţidean să se ocupe şi de demolarea construcţiei. După ce a reuşit, să dărâme casa vecinului, Bonţidean a obţinut şi terenul pe care Zsigmond construise în baza unui titlu executor, care îi dădea dreptul să îşi recupereze cheltuielile făcute cu demolarea.

Anul acesta, în luna septembrie, Primăria Cluj Napoca a emis o altă autorizaţie de construcţie la adresa strada Trandafirilor nr .10,  unde se va construi o casă cu un regim de înălţime parter+etaj, aproximativ la fel cu locuinţa care îl deranjase pe Bonţidean. Întrebat de reporterii Gazeta de Cluj dacă această construcţie nu îi mai umbreşte proprietatea, Bonţidean a refuzat să facă orice comentarii.

”Da, se construieşte, dar partea din spate va fi înălţată. Însă – ştiţi ce?!- eu nu vreau să discut cu dumneavoastră, o zi deosebită vă doresc!”, a spus Samir Bonţidean.

De partea cealaltă, Andras Zsigmond spune că nu se aştepta la mare lucru din partea justiţiei clujene. ”Nu vedeţi unde trăim? Trăim în România şi asta spune totul”, a declarat Zsigmond.

Derogările care demolează

Conform autorizaţiei de construcţie, Zsigmond are dreptul să construiască “două locuinţe cuplate P+E pe teren proprietate de 473mp. Accesul se face din alee de 4 m lăţime, fiecare casă având parcare proprie în incintă. Amplasarea locuinţelor este la distanţa de 1,9 m de la limita de proprietate nordică, conform Cod Civil,  la min 4m de la aleea de acces dinspre Sud şi la mai mult de 5m de la limitele de Est şi Vest. Indicii de ocupare teren se înscriu în valorile maxime ale zonei de amplasare UTR=L3a: POTmax=35%, CUT max=0,9”, arată avizul municipalităţii.

În mod normal, regulile spun că limita maximă faţă de proprietatea vecinului este de 3 metri, însă Zsigmond a obţinut de la Primărie o derogare de la aceste norme. Iniţial, conform autorizaţiei, înălţimea maximă putea fi de 10 metri, iar limita maximă de 3 metri. Însă, cu o hotărâre de consiliu local, normele de construcţie s-au schimbat, astfel că Zsigmond a avut dreptul că construiască la nici 2 metri de casa lui Bonţidean. Conform documentelor din dosare,  prin nerespectarea limitei de 3 metri, casa lui Bonţidean a suferit o scădere a valorii de piaţă cu 10-15%.

Cum poţi să demolezi casa vecinului

În primă fază, a obţinut anularea autorizaţiei de construcţie şi, ulterior, dreptul de a demola imobilul. Însă, administraţia locală a contracarat acţiunile lui Bonţidean, astfel că procesele s-au rejudecat.

Însă autorizaţia de construcţie a fost anulată, iar în ianuarie 2010 o sentinţă a Tribunalului Cluj “obligă pârâtul (Primăria Municipiului Cluj-Napoca) să ia măsurile necesare în vederea demolării, respectiv să emită autorizaţia de demolare a construcţiei respective”. Prin aceeaşi sentinţă, şi Zsigmond Andras a fost obligat să îşi demoleze casa şi să aducă terenul la starea iniţială. După recursul deschis de primăria clujeană, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, unde în septembrie 2010 s-a decis anularea parţială a sentinţei tribunalului, adică obligativitatea Primăriei Cluj Napoca de a dărâma construcţia, însă nu şi cea privitoare la Zsigmond.

La sfârşitul lui septembrie 2010, primăria a reavizat avizul de construcţie cu următoarele norme. ”două locuinţe cuplate P+E pe teren proprietate de 473mp. Accesul se face din alee de 4m lăţime, fiecare casă având parcare proprie în incintă. Amplasarea locuinţelor este la distanţa de 1,9 m de la limita de proprietate nordică, conform Cod Civil,  la min 4m de la aleea de acces dinspre Sud şi la mai mult de 5m de la limitele de Est şi Vest. Indicii de ocupare teren se înscriu în valorile maxime ale zonei de amplasare UTR=L3a: POTmax=35%, CUT max=0,9”, arată documentul semnat de Ligia Subţirică, arhitect şef, şi fostul primar, Sorin Apostu.

Cireaşa de pe tort e… o ştampilă

Peste toate acestea se adaugă şi un fals. În cadrul proceselor, Bonţidean a cerut ca o serie de acte să fie verificate în cadrul unei expertize pentru a vedea dacă documentele de avizare a construcţiei au fost semnate sau nu de Emil Boc. Conform expertului criminalistic, autorizaţiile respective aveau în dreptul locului de semnătură al primarului o parafă stampilată. “Actele Autorizaţie de construire nr 381/20.03.2006 (2 exemplare) şi Acord unic nr 356/09.03.2006 prezintă la Poziţia Primar o impresiune de sigiliu tip “parafă personală” a titularului Emil Boc. Avizul de urbanism nr 8724/43/09.02.2006 de la poziţia Primar este realizată prin copiere electrostatică (tip xerox) împreună cu întregul act ca impresiune de sigiliu tip “parafă personală” a titularului Emil Boc. Toate impresiunile de parafă în litigiu au fost create de acelaşi sigiliu. Cea de pe Avizul de urbanism 8724/43/09.02.2006 de la poziţia Primar este reprodusă prin copiere xerox împreună cu întregul act”, arată expertul criminalist autorizat Sorin Alămoreanu.

Cu toate acestea, nimeni nu s-a autosesizat în legătură cu acest fals apărut pe documentele oficiale ale Primăriei.

Cine se joacă cu ştampila lui Boc

Lui Emil Boc nu i se aduc pentru prima dată acest gen de acuze. În 2005, Gheorghe Funar a acuzat faptul că semnătura edilului clujean ar fi fost falsificată de o angajată din cadrul primăriei clujene. Cu toate acestea, după un an, procurorii l-au găsit nevinovat pe Emil Boc, considerând că actele respective au fost semnate în original, de edilul clujean. De asemenea, şi politicianul clujean, Horea Dan, îl acuza pe Boc, că acesta nu se mai oboseşte să semneze olografic actele oficiale ale primăriei. „Toată lumea mă întreabă că ce am eu cu ştampila?! Eu nu am nimic, ci mă deranjează pe ce fel de acte ajunge acea ştampilă! Cele mai mari probleme am văzut că există în privinţa urbanismului, mai ales în cartierele Europa şi Buna Ziua. Văzând haosul urbanistic din aceste cartiere, am ajuns la concluzia că autorizările pot fi date de cineva corupt sau nebun. Apoi, am primit informaţii verbale din primărie, cum că există în biroul domnului Boc două tinere, angajate ale primăriei, care ştampilează acele documente”, explica Horea Dan.

Din punct de vedere legal, în numele primarului poate semna viceprimarul sau secretarul, dar numai în baza unor competenţe delegate, caz în care aceştia semnează cu propria lor semnătură olografă, folosind sintagma „pentru” înaintea semnăturii.