Clujul, un centru universitar cu tradiţie,este o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing, un judeţ care şi-a revenit după “cutremurul” plecării Nokia din 2011. Clujul a reuşit, prin parcurile sale industriale, să rămână un pol al producţiei (Bosch, De’Longhi, Emerson), deşi fabricile cu tradiţie din municipiu (Napolact, Ursus, Tricotaje Someşul, Feleacul) au fost demolate rând pe rând şi transformate în proiecte imobiliare.
Clujul are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), se află pe locul al treilea după câştigul salarial mediu net, cu 1.890 de lei în decembrie 2013 (Bucureştiul are 2.474 de lei, iar Ilfovul 2.138 de lei), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori Clujul a bătut Capitala (cu peste 1.750 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 1.370 în Bucureşti).
Printre motivele pentru care o companie ar trebui să aleagă Clujul pentru a investi, reprezentanţii primăriei enumeră tradiţia universitară (11 universităţi, peste 100.000 studenţi, 4 universităţi în top 12 institute de cercetare avansată din România), forţa de muncă pregătită, parcurile industriale (Tetarom a ajuns la al patrulea parc în faza de construcţie), viteza la internet, dar şi cluburile de afaceri, arată reprezentantii primariei clujene.
De Cluj se leagă însă şi povestea celei mai mari bănci cu capital majoritar românesc – Banca Transilvania –, dar şi branduri puternice din industria bunurilor de larg consum: Napolact, Jolidon sau Ursus.
Dacă producţia Napolact şi-a păstrat încă rădăcinile aproape de Cluj (în comuna Baciu), brandul Ursus a rămas al Clujului doar prin tradiţia de peste 130 de ani, fabrica de bere fiind demolată de către grupul sud-african SABMiller, proprietarul mărcii. Întrebaţi dacă au făcut vreun demers pentru a păstra producţia acestor branduri în Cluj, reprezentanţii Primăriei au spus că decizia strict de business a acţionarilor nu a lăsat loc pentru negocieri.
Clujul a rămas astfel în ultimii ani fără centre de producţie cu tradiţie, precum fabrica de bere Ursus, fabrica Napolact, producătorul de mobilă Libertatea, fabricile de confecţii Flacăra sau Tricotaje Someşul, dar şi producătorul de dulciuri Feleacul. În cele mai multe cazuri locul fabricilor a fost luat de proiecte imobiliare. Spre exemplu, la începutul acestei săptămâni grupul sud-african Nepi împreună cu omul de afaceri timişorean Ovidiu Şandor au finalizat construcţia celei mai mari clădiri de birouri din Cluj pe terenul fostei fabrici de confecţii Tricotaje Someşul.
