Ecuadorul il ia pe Assange sub aripa
Decizia Ecuadorului de a-i acorda azil politic lui Julian Assange, fondatorul Wikileaks, a pus in mişcare o serie de declaraţii de nemulţumire din partea Marii Britanii, care avea obligaţia de a-l extrada, Suediei, unde trebuie sa se prezinte in faţa instanţei, şi Statelor Unite, care, potrivit acestuia, este statul care „ii vrea de fapt capul”. Ţarile sud-americane au organizat şedinţe peste şedinţe pentru a dezvolta o strategie comuna privind scandalul diplomatic iscat de Ecuador.
Ecuadorul i-a acordat lui Julian Assange azilul politic, la doua luni dupa ce s-a refugiat in ambasada sa din Londra, pentru a nu fi extradat din Marea Britanie, potrivit BBC News. Potrivit oficialilor ecuadorieni, drepturile lui Assange ar putea fi incalcate daca este trimis in Suedia pentru a fi interogat in legatura cu acuzaţii de abuz sexual. Ecuadorul a anunţat ca va incepe demersurile pentru plecarea controversatului personaj din ţara.
„Consideram ca nu este rezonabil, dupa ce un guvern suveran a decis sa acorde azil politic, ca un cetaţean sa fie obligat sa traiasca in ambasada pe o perioada mare de timp”, a declarat ministrul de Externe Ricardo Patino, citat de BBC. Cu toate acestea, secretarul de stat de la Externe William Hague, a declarat ca Marea Britanie nu ii va asigura lui Julian Assange ieşirea din ţara, iar Stockholm-ul s-a aratat nemulţumit de decizia Ecuadorului.
In sanul Americii Latine
Julian Assange s-a refugiat la ambasada in luna iunie pentru a evita extradarea in Suedia, unde este anchetat sub acuzaţiile de agresiune şi viol, fapte pe care le neaga cu vehemenţa. Ecuadorienii i-au acuzat pe britanici ca au incercat sa patrunda in ambasada pentru a-l reţine pe Assange, insa acesta a ramas in siguranţa in cladirea corpului diplomatic. Acesta considera o victorie obţinerea azilului politic, dar este conştient ca aceasta decizie nu afecteaza obligaţia legala a Marii Britanii de a-l extrada in Suedia. „Nu Marea Britanie sau ţara mea natala, Australia, m-au aparat de persecuţie, ci o ţara curajoasa, independenta, din America Latina”, a declarat australianul dupa ce a aflat decizia administraţiei din Quinto, anunţata in cadrul unei conferinţe de presa difuzata live.
„Chiar daca astazi am obţinut o victorie istorica, lupta noastra abia acum a inceput. Investigaţia fara precedent a Statelor Unite asupra Wikileaks trebuie oprita. Chiar daca astazi atenţia noastra a fost indreptata spre decizia guvernului ecuadorian, trebuie sa ne amintim ca Bradley Manning este inchis de peste 800 de zile, fara sa fi fost judecat”, a declarat Assange, referindu-se la soldatul american acuzat ca ar fi dat materiale guvernamentale americane celor de la Wikileaks.
Ecuadorienii s-au simţit presaţi de Marea Britanie pe tot parcursul şederii lui Assange la ambasada. Ministrul Patino a lansat un atac la adresa ţarii-gazda, in care o acuza pe aceasta de „şantaj explicit”. Biroul de Afaceri Externe britanic a avertizat, intr-un mesaj, ca ar putea ridica statutul diplomatic al ambasadei pentru a-şi indeplini o obligaţie legala de extradare, folosind Actul Zonelor Diplomatice şi Consulare din 1987. Acesta ii permite Marii Britanii sa revoce statutul diplomatic al unei ambasade aflate pe teritoriul sau, ceea ce ar permite astfel poliţiştilor sa patrunda in cladire pentru a-l aresta pe Julian Assange pentru ca şi-a incalcat condiţiile cauţiunii.
Marea Britanie spumega
Secretarul britanic Willian Hague a declarat ca este regretabil ca guvernul ecuadorian a decis sa-i acorde australianului azilul politic, dar a avertizat ca aceasta hotarare nu schimba variabilele fundamentale ale cazului, care va continua mult timp de acum inainte. „Nu ii vom permite domnului Assange ieşirea in siguranţa din Marea Britanie, şi nici nu exista vreo prevedere legala care sa ne oblige”, a declarat Hague.
Pe de cealalta parte, Patino a subliniat ca Ecuadorul crede ca temerile lui Assange in legatura cu persecuţia politica sunt legitime şi este loial tradiţiei de a-i proteja pe cei vulnerabili. Azilul politic vine insa cu o serie de condiţii, a declarat acesta pentru BBC Mundo. „Am pus aceleaşi condiţii care sunt reglementate in relaţiile internaţionale, cum ar fi faptul ca nu poate face declaraţii politice care ne-ar putea afecta relaţiile de prietenie cu alte ţari”, a spus Patino.
Britanicii nu se vor da batuţi, şi chiar daca sunt dezamagiţi de decizia statului sud-american, vor incerca in continuare sa negocieze o soluţie care sa le permita sa-şi indeplineasca obligaţiile prevazute de Tratatul de Extradare. Aceasta inseamna ca atunci cand Assange va parasi ambasada, britanii vor incerca din nou sa-l aresteze.
Guvernul suedez a fost extrem de nemulţumit de faptul ca Assange nu va fi adus in faţa instanţei şi l-a invitat pe ambasadorul ecuadorian din aceasta ţara pentru a da explicaţii. „Acuzaţiile sunt grave şi este inacceptabil ca Ecuadorul sa vrea sa intarzie procesul juridic suedez şi cooperarea judiciara europeana”, a declarat Anders Joerle, purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe suedez.
De altfel intreaga lume vestica a reacţionat la decizia luata joi. Organizaţia Statelor Americane a organizat o şedinţa speciala la sediul sau din Washington pentru a discuta relaţiile dintre Marea Britanie şi Ecuador, mai ales despre statutul ambasadei celei din urma pe teritoriul ţarii. In acelaşi timp, Uniunea Naţiunilor Sud Americane a convenit o intalnire extraordinara in Ecuador pentru duminica pentru a discuta situaţia creata saptamana trecuta.
Julian Assange, fondatorul Wikileaks, risca sa fie inculpat pentru spionaj in SUA, potrivit unei anchete a FBI despre care a aflat The Washington Post. La data de 30 noiembrie, Interpolul a emis un mandat internaţional de arestare impotriva lui Julian Assange, fondatorul Wikileaks. Acuzat de viol şi agresiune sexuala, fondatorul Wikileaks, se afla pe lista celor mai cautaţi oameni de Interpol.
„Voi fi predat autoritaţilor americane”
Potrivit usatoday.com, cererea de emitere a mandatului de arestare cu scopul extradarii a fost primita din partea Suediei in 20 noiembrie la organizaţia poliţista internaţionala, al carei sediu este la Lyon, Franţa. Justiţia suedeza lansase un ordin de arestare impotriva australianului in varsta de 41 de ani cu scopul declarat de a-l interoga „pentru suspiciuni rezonabile de viol, agresiune sexuala şi coerciţie”, fapte care ar fi fost comise in luna august 2010. Avocatul lui Assange a contestat aceasta decizie, dar ea a fost confirmata in apel, lasandu-i ultima alternativa demersul la Curtea suprema.
Julian Assange s-a refugiat in ambasada ţarii sud-americane dupa ce Curtea Suprema a respins cererea sa de a redeschide apelul sau impotriva extradarii şi i-a dat o perioada de graţie de doua saptamani inainte ca aceste proceduri sa fie demarate. In cele doua saptamani cand era inca eliberat pe cauţiune, Assange a intrat in Ambasada Ecuadorului. Aceasta a refuzat cererea anchetatorilor suedezi de a le permite sa-l audieze pe australian. Assange a declarat ca se teme ca daca va fi extradat in Suedia, va fi ulterior predat autoritaţilor americane, dupa ce, in 2010, site-ul fondat de el a publicat mai multe documente diplomatice care au pus intr-o situaţie cel puţin neplacuta mai multe state, dar in mode deosebit SUA. In acelaşi an, doua foste voluntare Wikileaks l-au acuzat pe Assange ca ar fi comis fapte de agresiune sexuala impotriva lor cand se afla la Stockholm pentru a ţine o prelegere, dar australianul susţine ca a fost vorba de un act sexual consensual şi acuzaţiile sunt motivate politic.
Diana Gabor
Wikileaks, ghimpele din coasta americanilor
In 28 noiembrie 2010, Wikileaks a inceput publicarea a 251 287 de documente reprezentand corespondenţa dintre Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii şi ambasade ale Statelor Unite din toata lumea. Dintre acestea, aproximativ 100 000 sunt confidenţiale şi 15 000 secrete, dar nici una nu este marcata „strict secret” (engleza top secret). Majoritatea se refera la relaţiile diplomatice dintre SUA şi ţarile din Orientul Mijlociu.
In 2008 Wikileaks a caştigat „New Media Award” al revistei Economist. In iunie 2009, Wikileaks şi Julian Assange au caştigat „UK Media Award” (la categoria „New Media”) pentru publicarea in 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”, un raport al organizaţiei Kenya National Commission on Human Rights despre incalcarea drepturilor omului in Kenya. In mai 2010, New York Daily News a plasat Wikileaks pe primul loc in lista siturilor web care pot schimba complet activitatea de ştiri.
