Circa 79.000 de imigranţi au sosit în Elveţia anul trecut, contribuind la creşterea numărului de rezidenţi străini cu 14% în ultimii 5 ani, într-un ritm care a început să alerteze mediul politic, notează New York Times.
După presiuni din ce în ce mai accentuate, guvernul elveţian a reintrodus în această lună cote la eliberarea permiselor de muncă pentru cetăţenii din Uniunea Europeană, iar Partidul Popular Elveţian (de dreapta) face în prezent presiuni pentru un referendum privind imigraţia, care ar putea restabili controalele la frontierele cu statele UE, pentru prima dată în ultimii cinci ani.
Elveţienii nu sunt singurii europeni rezervaţi cu privire la imigraţie. Economiile în scădere, ascensiunea partidelor naţionaliste şi perspectiva ca cetăţenii din două dintre cele mai noi şi mai sărace state UE, România şi Bulgaria, să câştige acces nerestricţionat pe piaţa muncii au pus la încercare ambiţiile de a crea o Europă fără graniţe, mai mult decât în orice moment de la intrarea în vigoare a Acordului Schengen în 1995.
Guvernul britanic a propus relaxarea prevederilor privind deportarea unor străini, dar şi ideea ca imigranţii să plătească pentru unele servicii de asistenţă medicală. Danemarca a reintrodus controalele la frontieră în urmă cu doi ani, sub presiunea Partidului Poporului Danez (de dreapta). Recent, Spania a cerut contracte de muncă românilor, după o creştere de patru ori a imigranţilor, anulând astfel un angajament anterior care le permitea acestora accesul liber în calitate de cetăţeni UE.
Potrivit New York Times, decizia Elveţiei şi-a atras, în special, o mustrare usturătoare din partea înaltului reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, care a declarat că restricţiile „nu iau în considerare marile beneficii pe care libera circulaţie a persoanelor le aduce aduce atât cetăţenilor din Elveţia cât şi din UE”
În pofida rezistenţei crescânde faţă de migraţie în cadrul Uniunii, pentru marea majoritate a lucrătorilor din Europa piaţa comună a forţei de muncă nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor, cu atât mai puţin într-o perioadă de dificultăţi. Astfel, doar o treime din cetăţenii străini care locuiesc în Uniune provin din alte state membre, echivalentul a 12,8 milioane de oameni dintr-un total de peste 500 milioane de europeni, potrivit datelor furnizate în 2011 de Eurostat.
În Elveţia, economia a rămas în mare parte neatinsă de criza datoriilor care a cuprins cea mai mare parte a Uniunii Europene. Deşi elveţienii respectă multe din regulile impuse membrelor UE, ţara nu face parte din UE şi şi-a păstrat moneda proprie, francul elveţian. De asemenea, Elveţia înregistrează un surplus bugetar. Economia sa a evitat recesiunea, iar rata şomajului este de aproximativ 3%, comparativ cu 27% în Spania, de 18% în Portugalia şi aproape 11% în Italia.
