Emil Boc, între demolare şi superficialitate

La începutul lunii octombrie, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a eliberat o nouă autorizaţie de construire pentru oamenii de afaceri Daniel Dumitraş şi Marius Bejan. De această dată pentru a intra în legalitate pentru că aceştia nu au respectat proiectul iniţial. Totuşi, la sfârşitul aceleiaşi luni, Emil Boc se bătea cu pumnii-n piept că dacă ceva e construit ilegal va cere demolarea. Declaraţia vine în contextul în care vecinii Clinicii Interservisan au afirmat în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) că spitalul e construit abuziv şi că le afectează viaţa zi de zi.

În 3 octombrie 2017, societatea Coratim SA a primit autorizaţia de construire pentru a intra în legalitate. Patronii Daniel Dumitraş şi Marius Bejan au ridicat un imobil mai înalt decât prevedea autorizaţia din august 2018, respectiv S+P+7E (subsol + parter + 7 etaje). În aprilie 2017, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) Cluj a efectuat un control la imobilul ridicat de afaceriştii clujeni pe strada Câmpul Pâinii nr. 12 unde au constatat că proiectul nu e conform autorizaţiei dispunându-se astfel intrarea în legalitate. Concret, autorizaţia de construire din 2016 prevedea construirea unui imobil de şapte etaje (subsol + parter + şapte etaje), însă afaceriştii clujeni nu s-au mulţumit şi au construit un etaj în plus. Astfel, noua autorizaţie de construire modifică regimul de înălţime iniţial, introducând un subsol suplimentar, rezultând astfel S2+S1+P+7E (subsol 2 + subsol 1 + parter + şapte etaje).

Şi în acest caz, precum în multe altele, Primăria nu s-a adresat instanţei pentru a dispune demolarea clădirii pentru că beneficiarii construcţiei nu au respectat autorizaţia de construire, ci s-a adus o modificare proiectului pentru a intra în legalitate. Ştim şi faptul că, construcţiile ilegale se demolează greu din varii motive, chiar dacă demolarea unei astfel de clădiri poate fi cerută de orice persoană care poate dovedi că imobilul respectiv nu respectă legislaţia în vigoare.

Fie că vorbim de un haos urbanistic ce face ca o parte a Clujului să arate ca un bazar oriental (vezi cazul Pieţei Mărăşti, ilegalităţi marca Costică Pocol), un dezmăţ urbanistic care a urâţit municipiul şi nu poate fi descris în câteva cuvinte, fie că vorbim de construcţii care nu au respectat autorizaţia de construcţie şi au construit ilegal etaje în plus. Autorităţile locale încearcă aproape întotdeauna să găsească soluţii de intrare în legalitate, însă cazurile de ilegalităţi urbanistice sunt tot mai dese, amenzile nu-i sperie pe clujeni, astfel aceştia sunt oarecum încurajaţi să construiască pe lângă lege.

Cazul Coratim SRL e mic copil pe lângă sutele de exemple din Cluj-Napoca de construcţii ilegale şi apoi intrate în legalitate. Problema unor astfel de situaţii porneşte de la măsurile prea blânde luate faţă de beneficiarii unor proiecte care nu respectă autorizaţia de construire, iar în cele mai multe ori povestea are un ”Happy End” – clujenii sunt mângâiaţi doar cu o amendă.

Declaraţii superficiale

Nu e prima dată când aud din partea autorităţilor locale că vor demola un anumit imobil pentru că beneficiarii nu au respectat autorizaţia de construire. Şi mi se pare o declaraţie superficială pentru că aşa cum am mai spus, construcţiile ilegale se demolează greu. Recent, la sfârşitul lunii octombrie, Emil Boc şi-a clătit gura cu ”dacă e ceva construit ilegal, se desfiinţează”. Declaraţia a făcut-o în contextul în care Teofil Pop, patronul Interservisan, s-a prezentat la şedinţa CTATU pentru că vrea să-şi extindă afacerea cu încă o construcţie în zona centrului medical din Gheorgheni, dar vecinii prezenţi au arătat că proiectul are o serie de probleme, afirmând chiar că, clinica este construită abuziv, nerespectând autorizaţia de construire.

Emil Boc, plecăciuni în faţa lui Teofil Pop

Actual de Cluj a prezentat la începutul lunii noiembrie cum s-a desfăşurat şedinţa de final de octombrie a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU). Teofil Pop a prezentat documentaţia sub denumite de „Plan Urbanistic Zonal de regenerare urbană” în zona Interservisan, dar obiectivul proiectului este, de fapt, extinderea clinicii private.

Proprietarul afacerii, Teofil Pop, a fost primit cu entuziasm la şedinţa de urbanism – ”Am auzit de reuşitele dvs.”, l-a întâmpinat primarul. Beneficiarul a fost şi cel care a făcut introducerea subiectului, înainte ca proiectantul să prezinte propunerea de urbanism în Comisia de Urbanism.

„Ceea ce am construit în 1990 s-a construit după anumite concepţii arhitecturale şi după regulamentele Sanepid-ului românesc. Între timp, legile internaţionale au modificat conformaţia anumitor cabinete de laborator. Am nevoie de această extindere a laboratorului ca de aer”, a spus Pop.

Iar primarul a ţinut să îl asigure de deschiderea primăriei. „La fel cum am asigurat toate clinicile din Cluj de atitudine pozitivă şi deschisă de a sprijini actul medical. Faceţi parte din elita medicală clujeană. Vrem să vedem încadrarea în cadrul legal; dacă avem cadru legal, sprijinim cum putem. Componenta medicală are prioritate în Cluj”, a ţinut să sublineze primarul.

Vecinii reclamă intenţiile lui Teofil Pop

Vecinii au venit şi ei la şedinţă şi au ridicat o serie de obiecţii în faţa proiectului care, spun ei, le va face viaţa şi mai grea.

„Dacă facem calculul cu un loc de parcare la 35 mp arie utilă reiese foarte clar că nu sunt destule parcări, dacă se ia în calcul şi extinderea din 2004. Este vorba despre peste 2000 mp care trebuie să aibă 59 de locuri. Se propun doar 22. Avem 37% din necesar”, a atras atenţia unul dintre vecini.

Boc a intervenit din nou, precizând că necesarul locurilor de parcare discutat acum se raportează la proiectul nou.

„ Discutăm acum despre ce se propune nou. Dacă e să o luăm aşa cum ziceţi dvs, nicio instituţie din Cluj nu îndeplineşte necesarul (din normele actuale). Trebuie să abordăm pozitiv, cu respectarea legii pentru viitor, nu cu referire la Decebal şi Traian. Ar trebui toate (clinicile) închise, după regulile de azi. Ce ţine de viitor – da, categoric da, trebuie respectat. Dacă nu realizează lucrurile pentru extindere cerute de lege, extinderea nu se va accepta. Domeniul medical îl asimilez interesului public, nu e parte strict privată. Chiar dacă se plătesc servicii medicale, acestea contribuie la salvarea de vieţi în oraşul nostru”, a mai întărit primarul.

Potrivit proiectantului Interservisan, corpul nou cu care se extinde clinica va avea 380 mp utili, deci ar fi vorba despre un necesar de 11 locuri de parcare. S-au propus 12 locuri de parcare şi încă 15 locuri pentru biciclete. Parcarea se va realiza pe terenul proprietate privată la parter, a mai precizat proiectantul.

Pe vecini nu i-a convins însă prezentarea şi au mai adăugat că PUZ-ul de „regenerare” prevede desfiinţarea de locuri de parcare în zonă. În replică, proiectantul Interservisan a explicat că e vorba despre o reorganizare în zonă, obţinându-se, per total, un plus de 20% de locuri de parcare, iar primarul a mai menţionat o dată poziţia primăriei: susţinere „în cadrul legii” pentru domeniul medical.

„Suprafaţa de spaţii verzi prevăzută e sub necesarul din UTR-ul acesta. Apoi, acolo sunt zone cu valoare peisagistică – sunt două biserici. Nu văd cum se încadrează o clădire maro între două biserici”, a mai spus unul dintre vecinii din zonă.

Din partea echipei care a lucrat pentru proiectul Interservisan, în discuţie a intervenit şi arhitectul Romulus Zamfir, care e, de altfel, şi membru al Comisiei de Urbanism.

„Comparaţi o clinică cu un bar de noapte? Câţi dau bani pentru folosul public?”, a intervenit Zamfir. Asta deşi este vorba totuşi despre un proiect de clinică privată, cu servicii medicale plătite.

„Mi se pare penibil să vii cu o planşă cu trei cifre diferite. Pe aceeaşi planşă. Mi se pare bătaie de joc”, a mai continuat vecinul cu referire la inadverdenţe în documentaţia prezentată.

Clujean: ”Pop Teofil cu Interservisanul îmi afectează viaţa zi de zi”

Locuitorii din zonă au adus în discuţie şi prezenţa unei bariere care funcţionează în apropierea clinicii despre care aceştia spun că este pusă abuziv.

„Nu poţi parca acolo, nici pe locul tău măcar. Există şi acea barieră, a fost lăsată, iar la o intervenţie de incendiu pompierii au mers pe jos. Pe unde intră maşina de pompieri? Pe unde se evacuează două blocuri? Bariera e lăsată pe drum de servitute. O salvare a trebuit să parcheze la distanţă şi echipajul a mers cu targa. Maşinile care merg şi acolo, la clinică, parchează peste tot”, a mai completat o altă vecină.

Proprietarul Teofil Pop a precizat că proiectul de extindere se face pe teren proprietate privată. „Viaţa locuitorilor e afectată. Pop Teofil cu Interservisanul îmi afectează viaţa zi de zi. Nici în Moldova nu este permis ca un tomograf şi alte aparate Röntgen să fie amplasate în spaţii destinate locuinţelor. Bariera e pusă în faţa locuinţelor pentru a nu intra maşinile locatarilor. Policlinica nu are locuri de parcare deloc, nici pentru personalul propriu”, a adăugat un alt vecin.

„Accesul pe domeniul public e de neîngrădit, e de nenegociat”, a intervenit şi primarul. Iar vecinii au continuat şi cu alte acuzaţii. „Bariera e pusă în faţa blocului abuziv, restricţionează accesul proprietarilor. Suntem 31 de locatari care suntem împortiva extinderii. Credibilitatea domnului Pop e foarte scăzută, dânsul nu şi-a respectat angajamentele. Bariera e abuziv construită, clinica nouă trebuia să fie de două etaje, a ajuns la 7 etaje. E propusă această extindere, proiect de 2 etaje, dar dacă mă trezesc cu o clădire de 10 etaje?”, a completat o altă vecină. Construcţiile neconforme trebuie reclamate, le-au amintit locatarilor membrii CTATU.

Acesta a fost momentul când Emil Boc a afirmat că dacă e ceva ilegal, se va desfiinţa.

„Dacă e ceva construit ilegal, se desfiinţează. Aduceţi documentaţia care arată aprobare pentru P+2, unde s-a făcut P+7 şi cer demolarea. Veniţi cu hârtii!”, a spus primarul, care a cerut şi implicarea serviciului de Control Urbanism.

„Avem nevoie de servicii medicale, dar le construim oricum?”, a intervenit vecina. O altă problemă este canalizarea subdimensionată din zonă, chestiune care trebuie luată în calcul la realizarea noului proiect.

Pop a susţinut că a investit în zonă, dar problemele cu vecinii sunt mai vechi. „Am 6-7 reclamaţii pentru tot felul de lucruri, inclusiv că aş fi inundat blocul vecin”, a spus Pop, potrivit Actual de Cluj.

Intervenţiile arhitecţilor stropite cu ”untdelemn” românesc

După intervenţiile vecinilor, a venit şi rândul membrilor Comisiei de Urbanism să îşi facă recomandările şi să îşi spună punctele de vedere. Arhitectul Mihai Racu a cerut corecturi: să se revizuiască planşele pentru ca informaţiile prezentate să fie cele corecte. În plus, documentaţia trebuie completată cu informaţii privind costurile cu reţelele edilitare şi asumarea lor. Din planşe nu se înţelege prea clar nici regimul proprietăţilor, a mai constatat membrul CTATU.

Arhitectul Voicu Bozac a atras atenţia asupra unor probleme ale proiectului şi a făcut recomandări, nu înainte să laude beneficiarul.

„Istoria clinicii dvs. se confundă cu istoria medicinei post-revoluţionare. Sunt totuşi unele elemente ce ar periclita intenţia dvs. Proiectul de „regenerare urbană” nu îşi atinge scopul denumirii. Introduceţi un UTR (Unitate Teritorială de Referinţă) care nu se potriveşte aici. Nu pot fi amestecate funcţiunile de locuinţe cu clinicile. În acest caz, apartamente ale altor utilizatori nu sunt permise. Regândiţi propunerea ca să fie posibilă dezvoltarea. Ar trebui reanalizat UTR-ul, acel UTR (propus) e complet în contradicţie cu ce există în teren”, a spus Bozac.

„Se poate corecta acea chestiune tehnică de denumire. În forma propusă, construcţia poate fi realizată, dar ar fi benefică refacerea întregului parter pentru o imagine unitară. Relaţiile de vecinătate suferă, e loc de îmbunătăţire. Din punct de vedere urbanistic, clădirea poate fi amplasată acolo. Dar, evident, nu e o situaţie ideală”, a spus Negru, potrivit aceleiaşi surse.