Presedintele Traian Basescu l-a numit, vineri, in functia de consilier de stat la Departamentul Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale, pe generalul de armata Constantin Degeratu. Generealul revine astfel in functia de consilier la Cotroceni, dupa ce in urma cu cinci ani a detinut aceeasi functie, insa pe langa alt presedinte.

Generalul Degeratu are o problema majora de imagine, cauzata de implicarea sa in reprimarea revolutionarilor de la Cluj, din decembrie 1989. O data cu numirea in aceasta functie importanta a celui care a conceput planul de lupta al Armatei din Cluj-Napoca, sperantele romanilor legate de aflarea “adevarului cu privire la Revolutie sunt nule. Locotenent-colonel in 1989, Constantin Degeratu a fost cercetat alaturi de mai multi colegi din cadrul Comandamentului Armatei a IV-a pentru uciderea a 28 de demonstranti si ranirea altor 104. A fost scos basma curata si inaintat, dupa un deceniu, in cel mai inalt grad din Armata Romana, cel de general de armata.

Cereri pentru blocarea dosarelor Revolutiei
Constantin Degeratu este unul dintre semnatarii “notei informative” adresate, in 1990, procurorului general Gheorghe Robu, in care se solicita scoaterea de sub urmarire penala a inculpatilor din dosarul “Cluj 89”, pe motiv ca procurorul militar care a instrumentat cazul, clujeanul Tit Liviu Domsa, este “subiectiv, rauvoitor si incompetent”. Nota semnata de Degeratu si colegii sai se alatura unei alte solicitari, cu continut similar, inaintate de gen. Topliceanu, de ministrul Apararii Nationale, Victor Stanculescu, si de ministrul de Interne, Mihai Chitac. Semnatarii adresei propuneau ca masura urgenta scoaterea in rezerva si pensionarea procurorului Domsa, incalcand astfel grav principiul autonomiei institutiei Procuraturii Generale.
 
Cu alte cuvinte, actualul consilier prezidential, Constantin Degeratu, semna in 1990 “note informative” catre factorii de decizie in scopul blocarii dosarelor Revolutiei. Ulterior, procurorul Domsa a demascat, intr-o scrisoare adresata fostului presedinte, Ion Iliescu, imixtiunile si presiunile exercitate asupra celor insarcinati cu ancheta. Protestul a ramas fara ecou. Totusi, procurorul Domsa a finalizat ancheta, in aprilie 1990, si i-a inculpat pe ofiterii MApN Iulian Topliceanu, Florian Caba, Valeriu Burtea, Vasile Lates, Ioan Cocan, Ilie Dicu, Dando Carp si Gheroghe Iacob. La scurt timp i-a fost retras dosarul. Inculpatii nu numai ca au fost eliberati, dar multi dintre ei au fost avansati in grad si au ocupat functii importante in Armata.
Seful SMG nu a fost pus sub acuzare
Dosarul “Cluj 89” a ajuns pe masa procurorului militar Gheorghe Surdescu. Scenariul s-a repetat. In februarie 1998, procurorul general Sorin Moisescu a ordonat retragerea dosarului din mainile procurorului Surdescu, oferind si un posibil “argument”: incercarea acestuia de a “culpabiliza” Armata romana. Dosarul a fost finalizat in luna mai a aceluiasi an de catre generalul Dan Voinea. Constantin Degeratu, la acea vreme Sef al Statului Major al Armatei, nu a fost pus sub acuzare.
 
Presa a dezvaluit in mod repetat tentativele de musamalizare a dosarului “Cluj 89”. In urma unei descinderi realizate de reporterii cotidianului national ZIUA la sediul Parchetului General, acestia au constatat ca dosarul revolutiei clujene zace prin sertare si ca nici un procuror nu intoarce vreo fila din el. In acest context, este relevant fragmentul din declaratia data de Constantin Degeratu in fata procurorilor militari, in care mentiona ca in 18 decembrie 1989 a trecut la “elaborarea unei variante de actiune pentru apararea frontierei de vest”. Culmea este ca, in decembrie 1989, nici o unitate militara nu a fost pozitionata in Cluj la intrarile in oras, ci in locurile in care se stia ca se afla manifestanti. In mod normal, daca se punea problema apararii orasului de o eventuala invazie, unitatile militare ar fi trebuit pozitionate in zonele strategice ale orasului.
Ordin de tacere
Constantin Degeratu a continuat sa se implice in blocarea dosarelor Revolutiei si in perioada in care era sef al Statului Major al Armatei. In vederea impiedicarii aflarii adevarului privind evenimentele din 1989, Degeratu a emis faimosul Ordin nr. 522 din 19.11.1997, prin care militarilor si civililor din subordinea MApN li s-a interzis sa se prezinte in fata organelor de ancheta fara aprobarea ministrului Apararii.
 
Mai mult, in aprilie 2001, generalul Degeratu starnea din nou interesul presei prin declaratiile pe care le facea in fata Curtii Supreme de Justitie privind evenimentele din 1989. El a afirmat atunci ca nici una dintre guvernarile postdecembriste nu a avut curajul: “sa rezolve politic dosarul Revolutiei”. Vom vedea daca Traian Basescu o va face, consiliat fiind de unul dintre cei care au conceput planurile de reprimare a revolutionarilor clujeni, in decembrie 1989.
Degeratu se da victima politica
In CV-ul publicat pe site-ul oficial al Presedintiei Romaniei, Constantin Degeratu mentioneaza urmatoarele: “In perioada 1973-1989 nu am avut dreptul de a indeplini functii de comanda sau de conducere in Armata Romana din cauza criteriilor politice restrictive impuse impotriva cadrelor militare care aveau rude cu diferite probleme (socrul a fost declarat chiabur si a refuzat sa se inscrie in CAP; trei frati ai sotiei sunt preoti. Doi frati ai sotiei au plecat ilegal in strainatate: unul in Italia – 1986, altul in SUA, in anul 1985). Din acelasi motiv, dar sub pretextul lipsei stagiunii la comanda, in perioada 1990-1996 mi s-a refuzat dreptul de a fi numit comandat de mare unitate”. De asemenea, Degeratu mentioneaza in CV-ul sau: “in luna martie 2001, am fost trecut in rezerva inainte de termen din motive politice, de catre regimul instalat in decembrie 2000”.
Prezentam mai jos cateva date din acest CV
Constantin Degeratu s-a nascut in 2 noiembrie 1948, in Ceptura, judetul Prahova. Este casatorit si are doi copii majori. Este Doctor in Stiinta Militara.

Cariera profesionala:
2004 – Cercetator stiintific principal – Institutul Roman de Studii Strategice, Bucuresti;
2004 – Consultant (expertiza militara si juridica), Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (ITCY);
2001-2004 – Profesor de Studii de Securitate pentru Europa Centrala, Centrul European de Studii de Securitate “George C. Marshall”, Garmisch-Partenkirchen, Germania;
2000 decembrie-2001 martie – Secretar General al Ministerului Apararii Nationale;
2000 februarie-noiembrie – Consilier perzidential pentru Securitate Nationala, Aparare, Siguranta si Ordine Publica; Membru al CSAT;
1999 septembrie-2000 ianuarie – membru al CSAT;
1997 ianuarie-2000 februarie – Seful Statului Major al Armatei;
1995 decembrie-1997 ianuarie – Loctiitor al Sefului Directiei de Operatii din Statul Major General;
1990 mai-1994 decembrie – Seful Sectiei Operatii, Comandamentul Armatei a IV-a “Transilvania”, Cluj-Napoca;
1983-1990 – Ofiter 1 (Cercetare stiintifica), Sectia Operatii, Armata a IV-a;
1982-1075 – Ofiter 2 si 3 in Armata a III-a si a IV-a;
1973-1975 – Seful Cercetarii, batalionul 26 Vanatori de Munte “Avram Iancu”, Brad;
1969 decembrie-1971 septembrie – Comandant de pluton
 
Romana Chisu
(Gazeta de Cluj, nr. 139, 17-23 ianuarie 2005)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here