„- De ce nu v-ati declarat grec? – Eu nu pot sa fiu tradator de Neam!”
In Albania, comunitatea aromanilor numara in jur de 300.000 de persoane, ceea ce inseamna aproape 10% din populatia intregii tari. In ciuda acestui fapt, comunitatii aromanilor nu ii este recunoscut statutul de minoritate etnica, ci doar culturala. Parintele Dumitraq Veriga, singurul preot roman din Albania, la Korcea – in sud-estul tarii -, i-a povestit lui Stefan Popescu, intr-un interviu la fata locului, despre intensa campanie de deznationalizare dusa de Grecia la adresa comunitatii romanesti din Albania. Cine se declara grec primeste 380 de euro pe luna.
Parintele Veriga: Problema sta astfel: grecii vor sa aiba un numar cat mai mare de conationali in Albania. Si pentru asta ii platesc pe aromani sa se declare greci. Sa stiti ca spre exemplu, un pensionar de 65 de ani care se declara grec primeste peste 380 de euro.
Stefan Popescu: Pe luna?
P.V.: 380 de euro pe luna, chiar daca n-a muncit deloc pentru acesti bani.
S.P.: Putem spune, parinte, ca s-a pierdut cauza romanismului in Albania si ca partida a fost castigata de greci?
P.V.: Sigur ca putem spune asta si totul din cauza banilor pe care ii dau. Si cine nu doreste euro?
S.P.: Si Romania nu ajuta?
P.V.: Nimic.
S.P.: Numai moral si cultural…
P.V.: Moral si cultural si cu burse de studiu. Dar daca un aroman se declara grec, autoritatile grecesti iti dau imediat si cetatenia.
S.P.: Parinte, dumneavoastra de ce nu v-ati declarat grec?
P.V.: Cum sa ma declar eu?! Asta nu se poate! Eu nu pot sa fiu tradator al Neamului meu! Nu pot gandi asa ceva, desi mi-au oferit! Eu nu am voie sa merg in Grecia. Nu-mi dau viza. La consulatul grec, cand m-am dus ultima data mi-au spus „Daca te declari vlaho-grec primesti viza”. Am zis „Salut!” si am plecat.
S.P.: Si n-ati fost deloc in Grecia?
P.V.: Am fost cu sase ani inainte. Aveam un frate bolnav, era acolo internat la spital. Atunci mi-au dat o viza dar cu mare greutate, cu intrebari de genul „Unde mergeti? De ce mergeti?” Aveau frica de mine ca as face propaganda romaneasca in Grecia.
S.P.: In Pind?
P.V.: Pai in Pind, Pindul este tot vlah dar se ascund, le este frica sa se declare vlahi, aromani.
S.P.: Dar aici, in Albania, nu va este frica sa va declarati aromani?
P.V.: Eu n-am frica, dar multora le este frica. Au frica sa nu fie atinsi la bani. Au frica sa nu iasa in pierdere. Eu n-am frica pentru ca nu am bani. Eu nu pot sa pierd nationalitatea mea! Si vorbesc si cu altii, care au cedat si le spun „Rusine!”, „Cum ati putut?”.
S.P.: Si ce va raspund? Evoca dificultatile materiale?
P.V.: Imi spun „Tu o sa ramai asa!” Asa o sa stau, stiu cum este!
S.P.: Copiii vi i-ati scolit in Romania?
P.V.: Numai o fata. Si acum munceste aici la Korcea.
S.P.: Ce v-ati dori de la Romania?
P.V.: Pentru biserica, numai pentru biserica.
S.P.: Seminaristi sa va trimita, sa va continue cineva munca?
P.V.: Ar trebui, dar nu vin.
S.P.: De ce nu vin, parinte, pentru ca multi seminaristi din Biserica Ortodoxa se duc in Franta, in Canada, in loc sa vina aici in Albania, la fratii nostri?
P.V.: Ar fi foarte bine sa vina aici. Stiti, sunt si probleme cu episcopia de la noi, episcopul este albanez si nu-i pare bine sa vina altii.
Stefan Popescu
www.rfi.ro
