Reporter: Spuneaţi în analiza de pe blog că mulţi dintre v-au trimis scrisori în care se aratăm deranjaţi de atacurile la care aţi fost supus. Personal, v-au deranjat atacurile îndreptate împotriva dumneavoastră în campania electorală?
Ion Iliescu: M-am obişnuit cu ele, însă sunt o componentă a vieţii noastre politice, care, din păcate, este afectată negativ de asemenea mentalităţi şi practici.
Rep.: Sunt comunismul, mineriadele şi securitatea teme de campanie viabile?
I.I.: Sunt tocmai pentru a distrage atenţia de la problemele reale, problemele de fond, problemele actuale: economice, sociale, locuri de muncă, aceste iniţiative care afectează viaţa oamenilor: sistemul de pensii, grilele de salarizare. Acestea sunt probleme care afectează viaţa oamenilor şi care interesează. Au trecut 20 de ani de la Revoluţie, lăsăm pe seama istoricilor să analizeze ce a fost. Noi trebuie să rezolvăm priorităţile vieţii oamenilor.
Rep.: Pentru că aţi adus în discuţie problemele economice, cât din criza economică din România este generată de recesiunea economică internaţională şi cât de greşelile de guvernare?
I.I.: Se combină. Criza internaţională nu putea să treacă pe lângă noi şi să nu ne afecteze, dar sunt şi problemele economiei noastre şi incoerenţa guvernamentală. Asta a împiedicat soluţionarea unor probleme de fond.
Rep.: Se tot vorbeşte de o reformă constituţională şi inclusiv limitarea puterilor preşedintelui. După părerea dumneavoastră ce tip de republică i s-ar potrivit României?
I.I.: Cred că noi avem definită o structură statală potrivită pentru ţara noastră. Sunt o serie de adaptări care să precizeze mai bine rolul celor două camere, relaţia dintre instituţii şi felul în care preşedintele ţării să-şi îndeplinească mai bine funcţia sa de mediator şi de factor de dialog între instituţiile statului. Dar acestea sunt lucruri pe care practica le promovează. Constituţia este o lege fundamentală cu care lumea nu se joacă. Iată, americanii de 200 şi ceva de ani au Declaraţia de Independenţă şi pe parcurs au mai adăugat nişte amendamente. Sunt state în care democraţia funcţionează şi sunt un model în acest sens. Noi, după fiecare schimbare de parlament şi de guvern, să tot schimbăm constituţia? Trebuie să ne obişnuim cu această practică curentă şi prin legislaţie să aducem la zi cadrul legislativ pentru fucţionarea instituţiilor statului.
Rep.: Se tot face o comparaţie, inclusiv de către Mircea Geoană, între situaţia de acum şi cea din 1996, pe ideea că atunci dumneavoastră aţi pierdut alegerile şi aţi rămas preşedinte al partidului.
I.I.: Eu nu eram în conducerea PSD în 1996. Eram preşedintele ţării. Am pierdut alegerile, atât cele prezidenţiale, cât şi cele parlamentare şi la prima conferinţă naţională, în ianuarie 1997, am fost ales preşedinte al PDSR-ului de atunci. Deci nu este o situaţie similară cu cea de acum.
Rep.: Se vorbeşte mult de reformarea PSD. Ce înseamnă această reformă?
I.I.: Cuvântul ăsta de reformă e laş şi general. Fiecare gândeşte altceva. Vorbesc mai mult de reforma PSD-ului adversarii PSD-ului, oamenii din afara partidului. Un partid este un organism viu, care cunoaşte o permanentă adaptare la schimbările pe care le cunoaşte societatea. Deci nu e vorba de un moment în care se schimbă partidul. Ceea ce ne trebuie nouă, şi asta vrem să relevăm mai limpede, caracterul său de partid de stânga, european, modern, social-democrat, care îmbină preocupările de dezvoltare economică cu îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi componenta socială a politicilor economice. Şi să-şi afirme mai viguros rolul său de principal partid de opoziţie şi principal partid al ţării. Altfel ne paşte pericolul ca PSD-ului să-i slăbească forţa. Este important nu numai pentru noi, ci şi pentru ţară să fie un important partid al stângii democratice care să apere interesele marii majorităţi a ţării.
Rep.: Această reformă nu trebuia să pornească de jos în sus, de la organizaţiile judeţene?
I.I.: De regulă aşa se întâmplă, dar s-a produs un decalaj între alegerile de la nivelul judeţelor pe mandate de câte patru ani şi în cele mai multe organizaţii judeţene au conduceri alese deja, care nu şi-au încheiat mandatul de patru ani. Acest congres a apărut ca urmare a alegerilor prezindenţiale, ca o necesitate.
Rep.: Dar s-a pornit oricum şi o bătălie pentru conducerile judeţene de partid.
I.I.: Asta ţine şi de climatul general din partid şi din acest punct de vedere cred că lucrurile s-au cam deteriorat din 2004. Acesta e alt aspect pe care vrem să-l dezbatem în cadrul congresului. Instaurăm un climat propice unui regim democratic, dar care trebuie să prevadă solidaritatea, încrederea reciprocă, interesul comun, acţiunea comună şi nu încurajarea de fracţiuni, de echipe care lupte între ele din interiorul partidului.
Rep.: Există pericolul unor scindări?
I.I.: Există pericolul unor scindări şi unii fac eforturi ca să le producă.
Rep.: Ce calităţi trebuie să aibă viitorul lider PSD?
I.I.: Să întrunească multe calităţi. Trebuie să fie modelul de militant social-democrat, care, prin tot comportamentul şi activitatea sa, să apere interesele celor mulţi. Să fie un om inteligent, cu mintea deschisă, un om pregătit să răspundă multitudinii de probleme cu care se confruntă.
Rep.: Trebuie să ocupe şi o funcţie publică?
I.I.: Nu este obligatoriu.
Citat
„Cuvântul ăsta de reformă e laş şi general. Fiecare gândeşte altceva. Vorbesc mai mult de reforma PSD-ului, adversarii PSD-ului, oamenii din afara partidului. Un partid este un organism viu, care cunoaşte o permanentă adaptare la schimbările pe care le cunoaşte societatea”.
Ioana LUCĂCEL
