Expediţie clujeană pe vârfuri izolate din Himalaya

Trei alpinişti clujeni vor pleca în 17 august într-o expediţie de 2 luni în Himalaya, în care vor încerca escaladarea a 3 vârfuri, Meera Peak, Kusum Kanguru şi Amadablam. Echipa este formată din trei alpinişti cu experienţă: Lea Urs, Joto Biro şi Vlad Căpuşan. Acesta din urmă a povestit pentru Gazeta de Cluj despre pregătiri şi organizarea expediţiei şi despre ce-i aşteaptă în masivul muntos asiatic.

“Nu suntem la prima experienţă de genul acesta, de aproximativ trei sau patru ani organizăm expediţii de anvergură, adică expediţii care pot să dureze până în două luni. Am organizat expediţii prin atingerea unor pereţi tehnici sau vârfuri tehnice în Munţii Scandinaviei, în Norvegia, în Alpi, în Spania, Pirinei, în Kurdistan, am urcat pe Ararat anul trecut, în Caucaz, deci avem puţină experienţă şi acesta e pasul următor pe care vrem să-l facem. Obiectivul nostru e cel de-a duce tricolorul şi promovarea sportului românesc, a alpinismului românesc pe plan mondial. Pentru că românii au cam pierdut startul pentru Himalaya. Deci românii au început să facă ascensiune în Himalaya abia după anii 90, singura şansă de a ajunge iarăşi sus şi de a recupera diferenţa între ce se face la noi şi ce se face dincolo e de-a aborda nişte vârfuri tehnice, nişte vârfuri dificile din punct de vedere al ascensiunii, care au şi o anumită altitudine, cum e Amadablam, are aproape 7000 de metri, şi atunci aceasta e o expediţie tehnică, o expediţie care se va desfăşura în stil alpin, o expediţie format din trei membri, deci e o expediţie mică, nu e de anvergură, dar e exact expediţia cu care se merge pentru a face vârfurile tehnice. Şi chair ziceam că ceea ce noi vrem să facem va avea un anumit ecou pe plan european. Pentru că, de exemplu pe vârful acesta, Kusum Kanguru, au mai fost anumite încercări, şi din ceea ce ştim noi, nu s-a mai făcut de doi ani. Chiar şi anul acesta a încercat o echipă foarte bună de neozeelandezi, n-au reuşit să ajungă pe vârf şi atunci tocmai de aceea ne propunem aceste vârfuri. Dacă am merge pe un vârf care s-a făcut acum 50 de ani, ar fi OK, dar eu zic că, ca şi încercare şi ca şi stimulare, ar fi o provocare pentru alpinismul românesc, şi noi suntem mândri că putem să fim reprezentanţii României în Himalaya”, ne-a explicat Vlad Căpuşan.

300 de kg de echipament

În contextul în care puţini clujeni au fost în expediţii similare, contactele necesare pentru organizarea expediţiei sunt dificil de obţinut. „Cea mai bună conexiune am luat-o tot cu nişte şerpaşi din Nepal, cu care ţinem legătura deja de două luni de zile, şi care ne-au ajutat cu informaţii, care ne-au ajutat cu porterii, pentru că şi porteri sunt care nu sunt atât de puternici, sunt care sunt mai obişnuiţi cu altitudinea şi pot să care mai mult, şi atunci în funcţie de asta îţi alegi tu echipa. Practic noi suntem o expediţie alpină şi din cauza aceasta nu vom lucra cu nici o agenţie, vrem să facem o chestie independentă şi puţin mai spectaculoasă. Şi atunci absolut toată logistica, inclusiv hărţile, pentru că zonele respective au numai hărţi militare şi de multe ori trebuie să-ţi trasezi singur traseul, deci absolut to trebuie să facem noi. Inclusiv echipa, când ajungem în Kathmandu,  noi ne vom selecta şerpaşii, în funcţie şi de recomandările pe care le primim, şi probabil că toată logistica asta numai, şi formarea echipei, va dura cam 5 zile, o săptămână, până să fim în postura de a pleca. Echipamentul pe care noi credem că îl vom avea poate cântări până undeva la 300 kg. Deci echipament, hrană, undeva la 200-300 kg, şi atunci acesta trebuie împărţit. Noi vom sta în munţi undeva la 5-6 săptămâni, fără să coborâm jos, şi atunci e foarte dificil să-ţi mai procuri mâncarea la 5000 de metri. Trebuie să-ţi iei tot cu tine”, a mai povestit alpinistul.

În căutare de sponsori

Pregătirile pentru o asemenea expediţie începe cu luni înainte, obţinerea sponsorizărilor fiind esenţială pentru derularea acesteia. “Noi suntem în continuare în căutare de sponsori, bugetul unei expediţii de genul acesteia se ridică la 10.000 de euro, şi atunci evident că avem nevoie de un ajutor din partea oricui. La noi în România alpinismul nu este încă recunoscut ca un sport nobil. Eu sper că după expediţiile pe care le vom face, adevăratele sponsorizări vor veni de la companiile multinaţionale, care sunt dispuşi să dea bani, şi care ştiu ce înseamnă valoarea unei expediţii de genul acesta, pe un vârf dificil. De exemplu, la altitudine mare, un alpinist consumă 12.000 de calorii într-o zi, pe când la un maraton de 40 km se consumă 7-8.000. Deci diferenţa e enormă, aproape dublu, ca şi dificultate tehnică, dar totuşi puţini oameni pot să vadă lucrul acesta şi puţini oameni îşi dau seama de valoarea care există în alpinism. Noi vom pleca oricum, biletele le avem luate deja în 17 august. Problema e că în Nepal există anumite taxe, taxe de vârf, trebuie să îţi plăteşti nişte porteri, adică nişte şerpaşi care să îţi care echipamentul,  să îţi care hrana, pentru că stai în tabere de bază cu săptămânile, şi atunci trebuie să ai un echipament, şi toate cheltuielile acestea cumulate la un loc te ajută să faci o expediţie comodă. Atât timp cât tu nu ai banii necesari, vei fi cumva incomodat, adică va trebui ca în loc să cari un rucsac de 15 kg, să cari unul de 25. Noi oricum vom traversa de la un loc la altul, sau din tabăra de bază la cealaltă tabără de bază. Dar cu elicopterul putem face o jumătate de oră, pe jos facem 5 zile. Şi atunci asta înseamnă problema asta financiară şi fiecare vârf. De exemplu, Amadablam are o taxă de aproape 2000 de dolari, deci numai ca să urci în vârf, fără nici o logistică. Deci numai taxele de vârf cred că o să ajungă la 3000 de dolari”, explică Vlad Căpuşan.
Printre cei care susţin expediţia tinerilor clujeni în Munţii Himalaya se numără şi agenţia de publicitate AAM Advertising. „Se spune că în alpinism nu destinaţia finală e scopul, ci drumul până acolo. Ne-a impresionat curajul acestor tineri în escaladarea unor vârfuri tot mai înalte. Ca o analogie, putem extrapola acest exemplu în lupta companiei noastre pe piaţa publicităţii, unde am încercat de fiecare dată să escaladăm noi pieţe locale şi regionale pentru a ajunge unde suntem azi, în vârf. Îi susţinem pe aceşti tineri şi spearăm să găsească un real sprijin în comunitatea locală”, a declarat Paul Aldea, director general AAM Advertising.

Diana Gabor