Expertele contabile din dosarul Căprioara în care baronul PSD de Vrancea Marian Oprişan a fost judecat pentru corupţie au fost condamnate la doi ani de închisoare cu suspendare. Între timp, prejudiciul calculat de procurori, în valoare de 2.2 milioane de euro, nu au mai fost solicitaţi de niciuna din instituţiile care au înţeles să se constituie parte civilă la începutul procesului. De altfel, judecătorul clujean Lucian Buta, care l-a achitat pe Oprişan, a explicat în motivarea sentinţei că principalele motive ale achitării ţin de incompetenţa procurorilor anticorupţie şi a specialiştilor angajaţi de aceştia.
Cu o zi înainte ca judecătorul clujean Lucian Buta să se pronunţe în Dosarul Căprioara în care baronul PSD de Vrancea Marian Oprişan a fost judecat pentru corupţie, trei experţi contabili care au făcut expertize în acest dosar au fost trimişi în judecată la Tribunalul Bucureşti. Este vorba de Ileana Cernea (Pintea), Elena Muşuroiu şi Liviu Macovei. În cursul acestei săptămâni, primele două contabile au fost condamnate la doi ani cu suspendare de Tribunalul Bucureşti, iar Liviu Macovei a fost achitat de acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu. Potrivit deciziei instanţei, Ileana Cernea a primit doi ani cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, fiind obligată să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. În schimb, ea a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizarea infractorului şi fals intelectual. Elena Muşuroiu a fost condamnată la 2 ani închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu şi a fost achitată pentru complicitate la favorizarea infractorului.
După ce judecătorul a decis ca Ileana Cernea să efectueze expertiza în dosar, Marian Oprişan a cerut şi a obţinut numirea Elenei Muşuroiu ca expert din partea sa. Conform atribuţiilor stabilite de instanţă, Ileana Cernea trebuia să răspundă la obiectivele expertizei, iar experţii parte (recomandaţi de inculpaţii din dosar) urmau să-şi exprime şi ei opiniile cu privire la expertiză.
Ileana Cernea a acceptat însă ca Elena Muşuroiu să elaboreze expertiza, astfel încât să servească intereselor inculpaţilor din dosarul „Căprioara”, şi anume că nu există niciun prejudiciu. La discuţiile privind întocmirea raportului de expertiză a participat şi Liviu Macovei, expert parte desemnat de un alt inculpat din dosar.
Conform DNA, în cursul nopţii de 7 spre 8 ianuarie 2015, Elena Muşuroiu a finalizat raportul de expertiză, iar, în aceeaşi zi, şoferul acesteia s-a întâlnit cu Ileana Cernea, căreia i-a predat un set de documente reprezentând mai multe exemplare ale raportului de expertiză. Cernea a obţinut apoi avizele de la CECCAR şi a depus raportul la Judecătoria Cluj-Napoca.
Clujeanca Ileana Roxana Cernea a fost căsătorită până în 2014 cu Pintea Sorin Vasile, ofiţer specialist în cadrul IPJ Cluj. Sorin Vasile Pintea ar fi lucrat la un moment dat chiar şi la DGIPI, conform unor surse.
Incompetenţa procurorilor l-a scăpat pe Oprişan
Potrivit judecătorului Lucian Buta, care l-a achitat pe Marian Oprişan de acuzaţiile care i s-au adus, decizia a fost luată după ce, pe parcursul procesului, a analizat faptele descrise în rechizitoriu şi a concluzionat că acuzarea s-a bazat pe interpretări juridice eronate, potrivit motivării făcute de cel care a dat sentinţa de achitare. ”Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate şi pe declaraţiile unor martori. Rapoartele specialiştilor Laurenţiu Hanganu şi Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informaţie incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcţie de elementele constitutive ale infracţiunilor imputate celor şase inculpaţi) sau pur şi simplu eronată. Constatările specialiştilor au depăşit masiv competenţele legale ale acestora şi sunt lipsite de semnificaţia juridică atribuită de procuror”, se arată în motivarea judecătorului Lucian Buta. În motivare, magistratul subliniază că în acest dosar prejudiciul de un milion de euro este stabilit în mod eronat. ”Omisiunile din cursul urmăririi penale constând în neefectuarea unei expertize în specialitatea de drumuri şi poduri şi în neevaluarea efectivă a Complexului Căprioara au condus la imposibilitatea economică a evaluării eventualului prejudiciu. În aceste condiţii, faţă de principiul enunţat de art. 4 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit căruia «orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului», instanţa a constatat lipsa pagubei”, se arată în motivarea judecătorului.
Judecătorul Lucian Buta mai susţine că, în faţa instanţei, Marian Oprişan şi ceilalţi cinci inculpaţi nu şi-au recunoscut faptele de care au fost acuzaţi. ”Declaraţiile martorilor cauzei nu sunt în măsură să fundamenteze acuzaţiile, iar numeric, ponderea mărturiilor este net în favoarea apărării”, se mai arată în motivarea instanţei.
Citaţiile s-au pierdut pe drum spre Guvern
Consiliul Judeţean Vrancea nu s-a constituit parte civilă în proces, în urma unui vot în care social-democraţii au fost majoritari, pierzând astfel şansa de a recupera un prejudiciu de 600.000 de euro, arată un articol apărut în Adevărul Focşani. Ministerul Transporturilor de la acea vreme, păgubit cu 1,5 milioane de euro, dar şi Guvernul, a cărui pierdere materială a fost calculată la suma de 75.000 de euro s-au constituit fiecare parte civilă în dosar la demararea judecării acestei cauze.
Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor, ar fi pierdut calitatea de parte în proces din cauza unor strămutări şi declinări succesive ale dosarului şi a faptului că procedura de citare cu statul român a fost viciată pe tot parcursul procesului de la Judecătoria Cluj. „Formarea Dosarului Nr. 271/230/2010 la Judecătoria Cluj Napoca a fost determinată de strămutări şi declinări succesive ale cauzei iniţiale”, arată şeful Serviciului din cadrul Cancelariei Primului Ministru, care înşiruieşte cele şapte mutări ale dosarului între Parchet, Tribunal, Înalta Curte şi Judecătoriile Focşani şi Cluj-Napoca. „Precizăm că procedura de citare cu Statul Român a fost viciată pe tot parcursul procesului”, se arată în răspunsul Guvernului, prezentat de România Curată.
Acuzarea ar fi făcut o treabă de mântuială
Ancheta DNA, susţine magistratul Buta, a fost făcută cu rea credinţă deoarece procurorii au inclus în valoarea prejudiciului total inclusiv contravaloarea materialelor de construcţie şi a manoperei lucrărilor executate cu ocazia pietruirii drumurilor comunale din Vrancea.
„De la premise eronate acuzarea ajunge la concluzii eronate: «toate plăţile făcute în baza acestor contracte sunt nelegale». Prejudiciul este stabilit de către procuror prin această deducţie viciată. Potrivit raţionamentului din rechizitoriu însumând plăţile pentru lucrările efectuate pe cele 41 de drumuri în cauză ar rezulta cuantumul total al prejudiciului. «Din adunarea sumelor înscrise în ordinele de plată, reiese faptul că a fost plătită suma de 15.433.574.508 lei pentru lucrări de reabilitare şi 41.179.838.066 lei pentru lucrări de pietruire. Suma totală plătită de către învinuiţi pentru ambele categorii de lucrări reprezintă 56.613.412.574 lei şi reprezintă prejudiciu datorită faptului că, aşa cum am demonstrat pe parcursul prezentului rechizitoriu, a fost vorba de lucrări neefectuate, efectuate parţial, de proastă calitate, sau suprapuse cu alte lucrări». Acuzarea nu a luat deloc în calcul preţul materialelor şi al execuţiei nici măcar în privinţa lucrărilor pe care ea însăşi le-a constatat ca fiind realizate (chiar parţial, de proastă calitate sau suprapuse)”, se arată în motivarea sentinţei de achitare.
Sebastian Albescu
