După atentatele teroriste din Franța, politicienii români au profitat de această situație pentru a impune o serie de reglementări legislative care îi vor supune pe români regulilor unui stat polițienesc. La sfârșitul săptămânii trecute, Tiberiu Nițu, a declarat ieri faptul că este necesară găsirea unui mecanism prin care televiziunile să fie obligate „să difuzeze timp de câteva zile deciziile Consiliului Superior al Magistraturii – CSM” care au ca obiect atingerile aduse independenței justiției de către unii radiodifuzori.
La sfârșitul săptămânii trecute, Tiberiu Nițu, a declarat ieri faptul că este necesară găsirea unui mecanism prin care televiziunile să fie obligate „să difuzeze timp de câteva zile deciziile Consiliului Superior al Magistraturii – CSM” care au ca obiect atingerile aduse independenței justiției de către unii radiodifuzori.
”Apreciez că prin această declarație, domnul Tiberiu Nițu arată faptul că nu înțelege noțiunea și valoarea independenței editoriale a presei. A impune televiziunilor sau radiourilor ce anume să difuzeze este la fel de grav cu a impune ce să nu difuzeze. Din cauza pervertirii unor trusturi de presă, în scopuri politice sau personale, au existat și există radiodifuzori care preferă atacurile la sistemul judiciar, considerând că jurnalismul corect nu este de folos. Această stare nu se poate rezolva, însă, în forma nedemocratică propusă de domnul Tiberiu Nițu. Reamintesc atât domnului Procuror General cât și radiodifuzorilor prevederile Legii audiovizualului nr. 504 din 2002, art. 6, alin. 3: „Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine”, arată membrul CNA Valentin Jucan.
Legea securităţii cibernetice a ocolit CSM-ul
Pe de altă parte, reprezentanții spun că ”sub coordonarea Ministerului pentru Societatea Informaţională a fost constituit, în cursul lunii aprilie 2014, Grupul de lucru interinstituţional pentru analiza legislaţiei naţionale privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, din care face parte, alături de alte instituţii, şi Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta a fost constituit în contextul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a declarat nevalidă Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului. Grupul de lucru a analizat şi necesitatea unei noi reglementări interne, în contextul în care Curtea Constituţională a României s-a pronunţat prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014 admiţând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 82/2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004. Pe ordinea de zi din şedinţa din data de 15 ianuarie 2015 a Plenului CSM, la punctul 14, s-au aflat două proiecte de acte normative, respectiv Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 506/2004 şi Proiectul de lege pentru completarea O.U.G. nr.111/2011, ambele elaborate în cadrul Grupului de lucru şi transmise Plenului CSM spre informare. În prezent, proiectele în discuţie se află în formă preliminară, fiind transmise instituţiilor reprezentate în Grupul de lucru, în vederea formulării de observaţii. În şedinţa de azi, 15 ianuarie 2015, Plenul Consiliului a luat act de propunerile formulate de Comisia nr.1 – Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului judiciar din cadrul CSM, acestea urmând a fi comunicate şi discutate în cadrul Grupului de lucru. Având în vedere că procesul de elaborare a proiectelor actelor normative în discuţie este în derulare, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că la acest moment nu pot fi formulate poziţii sau comentarii relativ la calitatea proiectelor, ci doar la stadiul în care se află acestea. Avizul CSM urmează a fi solicitat de către iniţiator, în condiţiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, după definitivarea proiectelor de acte normative. Precizăm, de asemenea, că proiectul Legii securităţii cibernetice nu a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare”, arată reprezentanții CSM.
Legile supravegherii aprobate până în februarie
Întrebat dacă s-a discutat și în coaliție pe acest subiect, dacă Parlamentul va corecta legea privind securitatea cibernetică sau dacă va face o comisie specială pe acest subiect, el a spus: „Nu. Vom merge pe aceeași procedură. În funcție de priorități, de urgențe, Guvernul și cei care sunt membri în CSAT (…) vor lua o decizie, pentru că este o chestiune de siguranță națională a statului român și de credibilitate atât în structurile euro-atlantice, cât și în UE. Dacă se va stabili ca prioritate să mergem într-un ritm accelerat prin cele două Camere, vom merge așa. Dacă se va stabili angajarea răspunderii Guvernului, vom merge pe acele principii. Legea cu privire la siguranța națională s-a stabilit în CSAT, nu o stabilim noi. Acolo se stabilesc anumite forme. Legea cartelelor prepay, Legea Big Brother și celelalte sunt stabilite acolo, sunt făcute de către Guvern prin ministerele de specialitate și ele sunt propuse pentru Legislativ, care trece prin aceeași formulă”. El a arătat că, din punct de vedere constituțional, există și varianta angajării răspunderii Guvernului pe acest pachet de legi, dar în opinia sa nu va fi aplicată, ci va fi procedură normală, pentru că toate partidele doresc o dezbatere deschisă.
Valeriu Zgonea a estimat că la finele lunii februarie trebuie să fie aprobate aceste legi.
