Fiii fostului rector al USAMV au pus mâna pe imobilul retrocedat ilegal de CNADNR

În anul 2008, CNADNR a fost în mijlocul unui scandal după ce a vândut, cu mult sub preţul pieţei, două terenuri şi patru case aflate în patrimoniul propriu. Pentru aceste fapte, fostul director al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Dorin Debuceanu (Dumnezeu să-l ierte!) a fost condamnat la închisoare cu executare. În prezent, una dintre casele de protocol a ajuns pe mâna fiilor fostului rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole, Liviu Alexandru Mărghitaş, loc unde îşi vor construi un nou imobil.

Dorin Debuceanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, fals şi conflict de interese. El este acuzat de procurori că prin vânzarea unor imobile din Cluj-Napoca a cauzat un prejudiciu de peste un milion de euro. Chiar dacă procurorii nu au menţionat explicit, în această afacere sunt implicaţi şi foştii şefi ai DRDP Cluj, Eugen Cecan şi Mircea Cătăniciu.

Procurorii arată că “în cursul anului 2008, inculpatul Debucean Dorin Gavril, în calitate de director general al C.N.A.D.N.R. şi preşedinte al consiliului de administraţie al companiei, a dispus vânzarea din patrimoniul companiei a unui teren în suprafaţă de 38.000 mp situat în Oradea şi a unor construcţii situate în localităţile Cluj-Napoca şi Feleac, jud. Cluj către o societate comercială, în schimbul sumei de 4.146.918 lei (1.115.702 euro), în condiţiile în care valoarea de piaţă reală a imobilelor era de aproximativ 2.335.306 euro, deci a cauzat companiei un prejudiciu în valoare de 1.219.604 euro. Inculpatul a luat această decizie în mod nelegal întrucât nu exista iniţiativa consiliului de administraţie al companiei, aprobarea adunării generale a acţionarilor şi mandatul special din partea Ministerului Transporturilor. Pentru a înlătura aceste lipsuri, inculpatul a falsificat hotărârea şedinţei consiliului de administraţie şi procesul verbal aferent acestei şedinţe din data de 29 iulie 2008, consemnând, în mod nereal, că membrii consiliului de administraţie au aprobat înstrăinarea imobilelor companiei. De asemenea, Debucean Dorin Gavril a pus această hotărâre astfel falsificată la dispoziţia comisiei de licitaţie constituite în vederea vânzării imobilelor. În demersul său, Debucean Dorin Gavril a fost ajutat de inculpata Istrate Natalia Alina, director general adjunct al C.N.A.D.N.R., a dispus întocmirea unor note de fundamentare, a susţinut în şedinţa adunării generale a acţionarilor o notă de fundamentare şi a redactat caietul de sarcini, fără a avea atribuţii în acest sens şi în condiţii dezavantajoase pentru companie. De asemenea, în cursul anilor 2007 şi 2008, inculpatul Debucean Dorin Gavril, în calitate de director general adjunct al C.N.A.D.N.R. şi director general, a participat la luarea unei decizii de efectuare de plăţi către Sucursala din Oradea a unei societăţi comerciale din Budapesta şi apoi a aprobat plăţile către această firmă în condiţiile în care, în ultimii 5 ani, a avut relaţii comerciale cu această societate comercială care i-au adus beneficii”, arată o parte din rechizitoriul întocmit.

De asemenea, în dosarul deschis, CNADNR-ul s-a constituit parte civilă cerându-le celor doi foşti directori peste 3,1 milioane de euro şi 544.388 de lei, reprezentând contravaloarea redevenţei achitate în avans pentru terenurile situate în localitatea Cluj-Napoca, pe care au fost construite imobilele înstrăinate fraudulos. Pentru a recupera prejudiciul creat, procurorii au pus sechestru pe averea lui Debuceanu şi Istrate.

Imobilele respective au fost case de protocol pentru DRDP Cluj, iar în nota de fundamentare semnată de Eugen Cecan se arată că administraţia judeţeană nu prea avea ce face cu ele. Drept pentru care, în urma licitaţiei, în raportul de evaluare a respectivelor imobile apar date extrem de ciudate, clădirile de pe strada Lunii au fost evaluate la preţuri modice. Astfel, imobilul de pe strada Lunii numărul 2A cuprinde două corpuri de clădire. Corpul I a fost evaluat la 87.840 euro, corpul II la 53.280 euro, valoarea totală a clădirii fiind de 141.120 euro. Casa de pe strada Lunii 2B valorează, în ochii evaluatorului doar 43.280 euro, clădirea de la 2D, 39.280 euro în timp ce imobilul de la 2E valorează 53.280 euro. Valoarea totală a imobilelor de pe strada Lunii este de 276.960 euro. Asta în condiţiile în care o casă în acea zonă este vândută cu minim 100.000 euro. Evaluatorul motivează că “pentru astfel de imobile executate pe structură uşoară evaluatorul nu deţine informaţii privind tranzacţionări recente motiv pentru care a utilizat metoda costului de înlocuire net şi metoda de randament”, se precizezază în respectivul raport. Adică, evaluatorul a luat ca punct de reper în principal costul net al construcţiei, adică banii care au fost cheltuiţi pentru realizarea imobilelor şi nicidecum valoarea reală a imobilelor pe piaţa liberă. Chiar dacă respectivele imobile sunt construite din materiale uşoare, important este că pe terenul concesionat pe o perioadă de 99 de ani de la Primăria Cluj-Napoca se poate ridica fără probleme o altă construcţie. Or, în condiţiile în care parcela are aproape 6.000 de mp afacerea a fost una extrem de bună. Făcând un calcul simplu, dacă ar fi să demoleze toate clădirile, proprietarul actual ar rămâne cu un teren pentru care a plătit doar 40 euro pentru fiecare metru pătrat, adică aproximativ 5% din valoarea terenului în zona respectivă.         

Licitaţia a fost câştigată de firma Prototip SRL din Oradea, însă la scurt timp după această tranzacţie, societatea orădeană a revândut casele la preţul pieţei şi apoi a fost radiată. Firma era deţinută de Maria Kovacs, asociat juridic fiind Profesional Construct & Transport SRL, societate deţinută de aceeaşi persoană.

Fostul şef al CNADNR, condamnat la închisoare

Orădeanul Dorin Debucean a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare după ce în cursul anului 2008, a dispus vânzarea din patrimoniul CNADNR construcţii situate în Cluj-Napoca, inclusiv cea de pe strada Lunii nr. 2A despre care am făcut referire mai sus, dar şi în Feleac şi a unui teren în Oradea. Aceste vânzări s-au făcut către firma Prototip din Oradea în schimbul sumei de 4.146.918 lei (1.115.702 euro), jumătate din valoarea reală a imobilelor.Chiar dacă procurorii nu au menţionat explicit, în această afacere sunt implicaţi şi foştii şefi ai DRDP Cluj, Eugen Cecan şi Mircea Cătăniciu.

În noiembrie 2017, fostul şef al CNADNR, orădeanul Dorin Debucean, a murit de infarct, la câteva zile după ce a fost trimis din nou în judecată tot de DNA.

Casa de protocol a CNADNR a ajuns pe mâna familiei Mărghitaş

E clar faptul că familia Mărghitaş vrea să investească tot mai mult în imobiliare. După ce Tribunalul Cluj le-a suspendat recent o autorizaţie de construcţie, fiii fostului rector al USAMV au primit o altă autorizaţie. Una dintre casele care l-au ”îngropat” pe fostul şef CNADNR, respectiv imobilul de pe strada Lunii nr. 2A din cartierul Zorilor a ajuns pe mâna fraţilor Mărghitaş. Societatea Romdesign SRL, condusă de Liviu Septimiu Mărghitaş şi Octavian Victor Mărghitaş a primit recent o autorizaţie de construire pentru a edifica în cartierul Zorilor, pe strada Lunii nr. 2A un imobil cu funcţiuni mixte cu patru etaje (două subsoluri + parter + mezanin + 2 etaje + etaj retras), asta după ce a primit şi autorizaţia de demolare a vechii clădiri.

Fratele fostei şefe DNA Cluj, avocatul familiei Mărghitaş

Fostul procuror şef al DNA Cluj, Elena Botezan, actualmente judecător la Curtea de Apel Cluj este sora avocatului Radu Şomlea ce face parte din Baroul Cluj şi se poate mândri că la el apelează elita societăţii româneşti (elită în sensul de oameni cu bani), printre care şi familia Mărghitaş.

Spre exemplu, avocatul Radu Şomlea reprezintă interesele fraţilor Mărghitaş pentru proiectul imobiliar de pe strada Constantin Brâncuşi, acolo unde s-a vrut a se construi un bloc de cinci etaje între casele acestora. După ce Primăria Cluj-Napoca le-a dat acestora autorizaţia de construcţie, vecini au dat în judecată municipalitatea şi pe fiii lui Mărghitaş, considerând că maniera prin care primăria a aprobat acest proiect a încălcat flagrant prevederile Regulamentului Local de Urbanism. Dacă Direcţia de Urbanism a trecut cu vederea, Tribunalul Cluj a suspendat autorizaţia de construire pe care Consiliul Local a dat-o în beneficiul familiei Mărghitaş. Totuşi, decizia nu este definitivă, ci cu drept de recurs.