Scandalul legat de expulzarile românilor din Italia pare sa nu aiba deocamdata o rezolvare. Reactia Guvernului de la Roma pare a fi una radicala si inexplicabila, daca luam în calcul faptul ca în ultimii ani, pe teritoriul României, au activate o serie de cetateni italieni, dovediti a avea legaturi cu diverse structuri ale Mafie. Gazeta va dezvaluie activitatile derulate de diversi cetateni italieni, suspectati ca ar avea legaturi

cu Mafia italiana, dar de alti italieni certati cu legea.</h5>

Ce a determinat autoritatile italiene sa reactioneze într-un mod atât de violent în legatura cu o problema care era cunoscuta si tolerata de multi ani. Problema infractiunilor comise de catre unii conationali ai nostri era cunoscuta atât de catre autoritatile italiene, cât si de catre cele române. Modul disproportionat de reactie al  autoritatilor italiene ridica nenumarate semne de întrebare, mai ales prin faptul ca a Indus în societatea italiana o stare vecina cu isteria, care mai repede sau mai târziu va duce, indiscutabil, la o adevarata vânatoare de români, va ridica xenofobia, ura împotriva strainilor la o adevarata politica de stat.

Niciuna dintre tarile Uniunii Europene care a avut de-a face cu valurile de emigranti români, sau de alta nationalitate nu a ajuns în situatia de astazi a Italiei în ceea ce priveste infractionalitatea cetatenilor români. Italia este cuprinsa de isterie, aproape orice se întâmpla rau acolo este pus pe seama românilor. Amenintarile extremiste, întretinute cu buna stiinta de catre autoritatile italene sunt fara precedent, tot mai multe grupari extremiste si de nuanta fascista din Italia au luat drept tinta românii, asociatiile românesti si chiar reprezentantele diplomatice ale României. Autoritatile Statului Român au conlucrat bine cu cele italiene, mai ales în situatiile când li s-a cerut cooperarea pentru identificarea unor cetateni italieni aflati pe teritoriul României, care au comis diferite infractiuni în Italia.

Cooperarea  a fost fara rezerve si multi dintre cei cautati au fost capturati de catre politisti români si predati colegilor italieni. Nu toti italienii stabiliti în România au venit cu gânduri cinstite, multi dintre acestia fac parte din diferitele organizatii ale Mafiei din Italia si au implementat activitatile infractionale specifice Mafiei, pe teritoriul tarii noastre. În urma unor actiuni spectaculoase ale Politiei Române, dar si a altor structuri din cadrul MIRA, au fost capturati si predati autoritatilor italiene numerosi cetateni italieni certati cu legea.

<h5>Italieni, certati cu legea</h5>

Astfel, Carmine Silviano Viggiani, în vârsta de 47 de ani, în urma unei discutii mai aprinse cu partenerul sau de afaceri, cetateanul englez King Neil MacAlistar, i-a înfipt acestuia un cutit în coapsa stânga, sectionându-i artera femurala.

La scurt timp a decedat, din cauza hemoragiei intense, iar cercetarile au aratat ca cetateanul englez a fost omorât pentru suma de 10.000 euro, pe care o datora italianului. Antonio Constantini, de 56 de ani, unul dintre capii gruparii Sacra Corona

Unita, o organizatie mafiota care actioneaza în regiunea orasului Brescia, urmarit international de catre autoritatile italiene pentru executarea a 25 de ani de închisoare.

Gratie cooperarii cu autoritatile române a fost capturat la Craiova. Morandi Marco Angelo, originar din Brescia, urmarit de catre italieni pentru înselaciune, tainuire, spalare de bani si asociere la o organizatie de tip mafiot, condamnat în Italia, în lipsa, la 12 ani de închisoare, a fost  capturat la Timisoara si extradat. O parte dintre cetatenii italieni capturati în România au comis infractiuni, fiind retinuti de autoritatile

române si condamnati la închisoare. La penitenciarul Iasi, îsi ispaseste pedepsa la care a fost condamnat de statul român, 3 ani si doua luni închisoare pentru trafic de droguri, Pietro Giorgio Alcamesi, de 34 de ani. Stefano Piazzese, de 23 de ani, este cercetat pentru tâlharie si este încarcerat la penitenciarul Arad. Umberto Cecchi, de 57 de ani, este cercetat pentru înselaciune, fiind încarcerat la penitenciarul Aiud, judetul Alba. Parisi Franco, de 49 de ani, domiciliat în localitatea Budesti, judetul Vâlcea, a fost prins în flagrant de politistii de la Crima Organizata, în momentul când încerca sa plaseze cantitatea de 30 de pastile de ecstazy, contra sumei de 300 euro.

În prezent este cercetat de catre Tribunalul Vrancea, riscând o pedeapsa între 10 si 20 de ani pentru trafic de droguri de mare risc. Paolo Evaldi, de 53 de ani, a fost capturat în urma unei operatiuni antidrog, pe când încerca sa vânda unui ofiter sub acoperire, cantitatea de 2 kg de hasis si canabis. A fost condamnat la 7 ani de închisoare si îsi ispaseste pedeapsa la penitenciarul Oradea. Paolo Candiotto, de 45 de ani, în urma unei reglari de conturi cu un conational, Renzo Bedin, a tras mai multe focuri de arma asupra acestuia, în Timisoara, în zona Ion Ionescu de la Brad. A fost prins si arestat, urmând a fi condamnat pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor.

<h5>Membrii Camorrei, în România</h5>

La sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea, italienii au emigrat în masa în SUA, iar organizatiile Mafiei i-au îngrozit pe americani, dar nu au fost expulzati în masa din America. Legea a fost aplicata, cei care au gresit au fost trimisi dupa gratii, nu expulzati. Relaxarea de la începutul anilor 90, a dus la o situatie paradoxala, la un moment dat autoritatile de la Bucuresti habar nu au avut de fluxul de

infractori catre peninsula. În perioada respectiva, pe raza judetului Bistrita-Nasaud si a unor judete învecinate, Mures si Covasna, a încercat sa actioneze, Antonio di Gabrielle.

Acesta facea parte din clanul Alfieri, o fractiune extremist-terorista a Camorrei. Pe plaiurile bistritene acesta s-a stabilit în 1993, sustragându-se urmaririi penale a autoritatilor italiene, pentru comiterea unor infractiuni în domeniul financiar-bancar si pentru comiterea unor acte extrem de violente. Initial cartierul general si l-a stabilit în Covasna, apoi a încercat sa-si extinda afacerile în Mures si Bistrita. A înfiintat mai multe firme, prin care a demarat o ampla operatiune de spalare de bani, infractiune care atunci în România aproape nu era cunoscuta. Activitatea infractionala a acestuia a fost dovedita, iar în final Antonio di Gabrielle a fost declarat indezirabil si expulzat din România. De asemenea, pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud, a fost semnalata prezenta cetateanului italian Ricardo Orlandino, care la începutul anului 2002, a fost arestat la Tg-Mures, sub acuzatia de evaziune fiscala. Ulterior s-a stabilit ca acesta era urmarit prin Interpol, fiind condamnat de 31 de ani, pentru comiterea unor infractiuni economice si ca face parte din Clanul Casalezilor, cea mai sângeroasa organizatie mafiota din regiunea Campania.

Au mai fost obtinute informatii din care rezulta ca Ricardo Orlandino a facut parte din Brigada mortii, care la data de 23 mai 1992 a detonat 500 kg de trotil pe o autostrada din Sicilia, pentru a-l ucide pe Giovanni Falcone, judecatorul care a condos procesul în urma caruia Bernardo Provenzano si Toto Riina au fost condamnati. Tot atunci seful IPJ Mures si seful Garzii Financiare Mures au fost destituiti pentru legaturi prea apropiate cu mafiotul italian. Într-o forma sau alta în România au fost implementate toate tipurile de Mafie Italiana, Cosa Nostra, Mafia in Basilicata, Stidda, Ndrangeta, Sacra Corona Unita si Comorra.

<h5>Cazul Creuso</h5>

Unul din cazurile cele mai interesante s-a petrecut în anul 2003, pe raza judetului Cluj. Un fost senator italian, care aparent nu avea nici o legatura cu gruparile de crima organizata, Maurizio Creuso, a intrat în atentia autoritatilor pentru mai multe fapte deosebit de grave. Astfel, acesta a investit în Cluj-Napoca si nimic nu parea sa indice faptul ca el ar fi trebuit sa se afle în atentia unor structuri ale statului. Mai mult acesta avea sustinerea autoritatilor locale, era un fost politician dintr-o tara europeana si nu avea un trecut dubios. Oficiul National de Combatere a Spalarii Banilor a informat în 2003 Parchetul Judetean Cluj, ca în martie 2001, SC "Fonderie" SRL, firma lui Maurizio Creusso a cumparat firma Agricola, pentru suma de 750.000 de euro si, în plus, era de acord sa achite si datoria de 350.000 euro, pe care societatea respectiva o avea.

Dupa încheierea tranzactiei, cele doua sume de bani, adica 1,1 milioane de euro, s-au regasit în contul lui Creusso, de la o cunoscuta banca clujeana, de unde, ulterior, aceasta a fost împartita în cinci. În baza unor dispozitii de plata semnate de italian, patru parti din suma au luat drumul Elvetiei, unde au intrat în conturile personale a patru frati, Dalli Cani, iar a cincea parte la o banca din Austria, în contul personal deschis pe numele lui Maurizio Creusso. Informatiile detinute atunci de catre autoritatile române indicau faptul ca prin manevrele respective, italianul încerca sa eludeze fiscul din Italia, pentru a nu plati impozit.

<h5>Taxa pentru Mafie</h5>

Potrivit unui studiu al Asociatiei Investitorilor si Comerciantilor Italieni, Confescerenti, operatiunile organizatiilor mafiote din Italia se ridica la imensa suma de 90 miliarde

de euro, circa 7% din PIB-ul Italiei. Suma respectiva depaseste trei sferturi din PIB-ul României. Practic, la ora actuala Mafia, sub diferitele ei denumiri, este infiltrata în structura economica a Italiei.

Aceast înfiltrare nu ocoleste marile intreprinderi italiene, angajate în lucrari publice de interes national, care prefera mai degraba sa încheie un pact cu Mafia, decât sa denunte santajul la care sunt supuse. Circa 160.000 de comercianti platesc o asa numita "taxa de protectie", în special în regiunile din sud unde activeaza si se gaseste cartierul general al 'Ndrangheta si în Campania, unde stapâneste Camorra.  Un vânzator stradal plateste 60 de euro pe luna, 450 un patron de magazin, 600 pensiunile si hotelurile mai mici si 17.000 euro se plateste pentru fiecare obiectiv ridicat de marile firme de constructii.

Operatiunile de contrabanda se cifreaza la 7 miliarde de euro anual, din care jumatate din industria modei, agricultura, activitati de pescuit, productia de lapte, cafeaua si panificatia.

<h5>Probleme nerezolvate</h5>

De la 1 ianuarie 2007, orice român a obtinut dreptul de a calatori nerestrictionat, doar pe baza de buletin, pe teritoriul oricarui stat membru al UE. Din tara au iesit si multi infractori, care în Italia au gasit un teren deosebit de prielnic pentru comiterea de infractiuni. Responsabiltatea pentru controlul emigrantilor revine în primul rând tarii gazda, Italia si nu tarii de origine, România. Franta nu a ezitat în acest an sa expulzeze sute de români care au creat probleme. Masurile radicale luate de Franta au fost agreate în proportie de 79 % de catre români, arata un sondaj recent, iar unii dintre repondenti s-au declarat în favoarea interdictiei plecarii din tara a persoanelor care au comis infractiuni în strainatate.

Taberele de rromi de la periferia marilor orase italiene au aparut si s-au extins prin neglijenta, toleranta si complicitatea tacita a autoritatilor italiene. O alta cauza a situatiei existente în Italia este lipsa programelor speciale de absorbtie a fortei de munca din România, asa cum se practica în cazul plecarilor în Anglia si Franta. Aproape în nici o situatie, Italia nu a aplicat masuri care sa stopeze si sa descurajeze munca la negru si în conditii precare care pun în pericol viata angajatilor.

Din anul 2003, în Italia, au murit circa 700 de români, în urma unor accidente de munca, din rândul celor care munceau la negru.

Zaharia Cotoc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here