Moştenirea culturală a românilor de pe ambele maluri ale Dunării, atât din România, cât şi din Serbia, mai precis din Valea Timocului, a fost pusă în evidenţă în cadrul unei serii de evenimente organizate de Consiliul Judeţean şi TVR Cluj în oraşul Kladovo. Ansambluri folclorice româneşti din Cluj şi Timoc au oferit spectacole, iar reprezentanţii comunităţii au vorbit în direct pe postul naţional despre identitatea naţională care ne uneşte pe toţi.
Consiliul Judeţean Cluj într-un proiect comun cu TVR Cluj, cu implicarea Centrul pentru Valorificarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Asociaţia Produs de Cluj a organizat în perioada 24-26 mai 2013 o serie de evenimente, la care au participat demnitari locali şi naţionali, precum şi reprezentanţi ai comunităţii româneşti din zonă.
Evenimentele desfăşurate la Kladovo au fost structurate pe mai multe componente. Prima şi cea mai „populară” dintre acestea a fost cea de promovare a culturii române.
În acest sens, au fost organizate spectacole de muzică populară cu interpreţi din România, precum şi de dans tradiţional, cu participarea unor ansambluri folclorice din Cluj („Dor Transilvan” al RATUC) şi din Valea Timocului. Spectacolele au fost difuzate pe TVR, în cadrul emisiunii „Cântec şi poveste”, în direct şi „Vine Clujul pe la noi”. La evenimente au participat şi meşterii populari clujeni, care au prezentat meşteşugurile şi tradiţiile româneşti din Transilvania, precum şi produsele tradiţionale din această zonă.
În direct la televiziunea naţională
Astfel, a doua componentă esenţială a proiectului o reprezintă emisiunile pe marginea comunităţii româneşti de peste Dunăre, precum şi legate de relaţia dintre comunităţile de români de ambele părţi ale graniţei. „Proiect România” şi „Spaţiul deciziilor” au adus în faţa telespectatorilor români factorii de decizie şi reprezentanţii organizaţiilor şi instituţiile din România şi Serbia, care au vorbit despre situaţia românilor din Timoc şi modalităţile prin care respectarea drepturilor lor fundamentale poate fi asigurată cu participarea autorităţilor române.
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a organizat o masă rotundă cu organizaţiile româneşti din Serbia, la care au participat preşedintele instituţiei, Horea Uioreanu, consulul general al României la Zaicear, Iulian Niţu, precum şi reprezentanţii românilor din Timoc. Potrivit reprezentanţilor CJ, prin această discuţie s-a urmărit reunirea tuturor factorilor de decizie şi trasarea unor strategii pentru modalităţile prin care aceştia pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei românilor din Serbia. „Scopul e să identificăm modalităţile prin care putem ajuta aceşti oameni, pentru a colabora cu ei. Pe lângă partea de discuţii, le vom pune la dispoziţie o mapă de prezentare a Clujului şi Consiliului Judeţean foarte amănunţită, pentru a înţelege cum este structurată instituţia şi care sunt lucrurile cu care îi putem ajuta”, au declarat aceştia.
De altfel, preşedintele CJ Cluj îşi propune ca în următoarea şedinţă de Consiliu Judeţean să aducă pe ordinea de zi iniţiativa de acordare a titlului de cetăţean de onoare al judeţului părintelui Boian Aleksandrovic. Acesta a primit o diplomă de excelenţă „pentru meritele deosebite şi devotamentul faţă de naţiunea română şi lupta pentru păstrarea identităţii naţionale, culturale şi religioase a etnicilor români din Valea Timocului”.
„Suntem cu toţii parte a neamului românesc”
Nu în ultimul rând, instituţia a făcut o donaţie de carte pentru Iasmina Glisici, vicepreședinte al Asociaţiei Iniţiativa culturală a rumânilor din Serbia de răsărit, pentru copiii care vor să studieze în limba română, constând în peste 500 de volume. De asemenea, şi părintele Boian Aleksandrovic a primit o donaţie de 300 de cărţi de rugăciune, pentru enoriaşii români care îşi exercită dreptul fundamental de a participa la slujbe religioase în limba maternă.
„Comunitatea română din Valea Timocului este una din cele mai importante din diasporă, prin urmare este de datoria noastră să îi acordăm atenţia cuvenită. Acum a venit Clujul în Valea Timocului, sper că în curând va veni Valea Timocului în Cluj. Dincolo de politică şi cuvinte, folclorul este fără îndoială una din punţile care unesc cel mai bine spirite şi culturi. Suntem cu toţii parte a neamului românesc, iar micile diferenţe dintre noi nu contează, comparativ cu spiritul care ne uneşte”, a declarat preşedintele CJ Cluj Horea Uioreanu. El a continuat astfel activitatea sa legată de românii din afara graniţelor, dat fiind că în cadrul activităţii sale de deputat a fost membru în comisia parlamentară pentru românii de pretutindeni. Aceasta reprezintă o orientare a instituţiei către comunităţile româneşti, cultivând astfel şi relaţiile internaţionale ale judeţului.
Şi autorităţile centrale şi-au reafirmat sprijinul pentru comunitatea română. „Guvernul român acordă o atenţie deosebită situaţiei comunităţii româneşti din Serbia în general, şi a românilor din Valea Timocului, în mod special, fiind pe deplin conştient de dificultăţile cu care se confruntă această comunitate. În ce ne priveşte, vom continua demersurile pentru ca să nu mai existe standarde diferite între românii din Valea Timocului şi Voivodina”, a declarat consulul general al României la Zaicear, Iulian Niţu, pentru Gazeta de Cluj.
Slujbă la „biserica-martir”
Duminică, 26 mai, slujba de la biserica din Malainiţa, oficiată de părintele Boian Aleksandrovici, a fost transmisă în direct de către televiziune naţională. Pastorul spiritual al comunităţii române din Valea Timocului este un reprezentant active al comunităţii din zonă, fiind un neobosit susţinător al drepturilor acestora. Amintim că, la începutul acestui an, clopotniţa din Malainiţa a primit ordin de demolare de la autorităţile sârbe, protopopul Bisericii Ortodoxe Române “Dacia Ripensis” fiind trimis în judecată pentru refuzul de a îndeplini acest ordin.
Diana Gabor
