De curând a avut loc al V-lea forum Catolic Ortodox European în urma căruia bisericile catolică şi ortodoxă au transmis un mesaj comun referitor la terorism. Episcopul greco-catolic Florentin Crihăleamnu, care a fost invitat să ţină o conferinţă despre demnitate şi libertate religioasă, explică principalele poziţii pe care cele două Biserici le-au adoptat cu privire la problemele cu care se confruntă Europa precum terorism, imigranţi, libertatea de exprimare etc. „Europa în îngrijorarea ameninţării terorismului fundamentalist şi valoarea persoanei şi a libertăţii religioase” – a fost tema celui de-al V-lea Forum Catolico-Ortodox European, care a avut loc în perioada 9-12 ianuarie la Paris. Potrivit adevarul.ro, doisprezece episcopi catolici delegaţi ai Consiliului Conferinţelor Episcopale Europene şi doisprezece reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe din Europa au dezbătut şi au căzut de acord să transmită lumii un mesaj comun „în contextul actual al provocărilor şi ameninţărilor fără precedent împotriva creştinismului”.

„Forumul ecumenic s-a încheiat cu un mesaj scris în 14 puncte care a fost transmis preoţilor din ambele biserici şi a fost făcut public. Punctele sunt foarte diferite pentru că au participat oameni foarte diferiţi la forum”, a explicat pentru „Adevărul” episcopul greco-catolic Florentin Crihălmeanu, eparh al Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolică de Cluj-Gherla, care s-a numărat printre invitaţii forumului. Delegaţia Ortodoxă a fost compusă din Înalţi Prelaţi din Patriarhia Ecumenică şi din Patriarhiile din Antiohia, Moscova, Serbia, România – IPS Iosif, Arhiepiscopul Europei Occidentale şi Meridionale -, Georgia, precum şi din Bisericile din Cipru, Grecia, Albania, Cehia şi Slovacia. Din delegaţia Catolică au făcut parte: Cardinalul Péter Erdő, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta şi primat al Ungariei, ierarhi din cadrul Conferinţelor Episcopale catolice din Belarus, Federaţia Rusă, Turcia, Franţa, România şi Polonia. Fiecare ierarh invitat a prezentat o expunere pe o temă dată, iar după două lucrări s-a ţinut dezbateri. În timpul acesta, un comitet de redactare a preluat idei pentru scrierea comunicatului final al forumului.

Momentul inaugural a fost urmat de conferinţa susţinută de ierarhul clujean, PS Florentin, care a vorbit înalţilor prelaţi despre „Demnitatea umană şi libertatea religioasă”.   Poziţia Bisericilor catolice şi ortodoxe faţă de terorism    Fiecare dintre cele 14 puncte ale mesajului final a fost discutat şi s-a ajuns la un consens. Întrebat ce efect concret va avea mesajul final al forumului asupra prelaţilor celor două Biserici şi a slujbelor pe care aceştia le ţin, PS Florentin a spus: „Este mai degrabă un cadru teoretic, noi nu eram în măsură să dăm sfaturi altora, dar formumul acesta, având în vedere şi seara de rugăciune pentru unitatea creştină, avea ca scop să arătăm lumii că putem da un mesaj împreună ortodocşi şi catolici, reflectând asupra acestui fenomen al terorismului fudamentalist, că suntem de acord să luptăm împreună împotriva de extremismului şi a terorismului”. PS Florentin a povestit pentru „Adevărul” despre principalele poziţii adoptate de invitaţii la forum. Poziţia celor prezenţi faţă de terorism a fost exprimată de organizatorul formului, cardinalul Andre Vingt-Trois, arhiepiscopul Parisului.

„În primul rând, Biserica în faţa acestor acte de violenţă umană dusă la extrem a rămas uimită şi întristată, îndoliată, cu convingerea, a spus cardinalul, că avem ceva de apărat, este vorba despre valoarea umană, de aici discursul demnităţii şi libertăţii umane. În cadrul demnităţii umane – principala valoare, zicem noi, este apărarea vieţii, atunci în clipa în care cineva atentează asupra vieţii apare o problemă legată de neprespectarea demintăţilor naturale ale omului, a unei legi naturale conform căreia trebuie să ocrotim viaţa celuilalt”, arată episcopul Eparhiei de Cluj Gherla.    Rezistenţa în faţa dinamicii urii   Un al punct la care cardinalul s-a referit este rezistenţa în faţa dinamicii urii „în faţa acestor acte de violenţă dure fără o motivaţie imediată, coerentă, ne gândim de exemplu la cei ucişi la Btaclan – erau oameni care mergeau la un concert care nu avea nimic cu Islamul. E orecum în natura umană, în faţa morţii, în faţa anulării vieţii să devolte un sentiment de ură, de răzbunare, o dorinţă de a anula şi viaţa celuilalt.

Cardinalul a dorit să invite la calm şi la a nu căuta acum să se răzbune la întâmplare pe cetăţeni de religie islamică. Ideea de bază este de a nu deveni radicali, de a nu cădea în extrema cealaltă, ci tocmai Biserica să ofere un exemplu creştin, o ocazie potrivită pentru a arăta că speranţa nu este în forţa pumnului, ci speranţa noastră e în Dumnezeu”, relatează PS Florentin. Întrebat ce pot să facă victimele sau rudele persoanelor ucise în atacurile teroriste pentru a nu se lăsa cuprinse în această „dinamică a urii”, episcopul  clujean a spus: „În general, creştinii sunt trimişi la exemplul patimilor Mântuitorului. În momentul în care Isus este răstignit pe cruce cu mâinile întinse în acea îmbrăţişare în care vrea să-i cuprindă pe toţi, inclusiv pe cei care îi doresc moartea şi l-au bătut în cuie, dar şi pe mai marii societăţii religioase care-l batjocoresc şi îi spun: «Dacă tu eşti Mesia, dă-te jos de pe cruce să vedem de ce eşti în stare». Răspunsul lui Isus este «Părinte, iartă-i, pentru că nu ştiu ce fac»”. Episcopul a susţinut, de asemenea, că trebuie să facem un efort pentru a încerca să înţelegem ceea ce se întâmplă în minţile acestor oameni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.