Urmaşii familiei Bannfy au câştigat în instanţă retrocedarea unei clădiri din Piaţa Unirii, care ar valora aproximativ 5 milioane de euro. Decizia Curţii de Apel de a restitui Palatul Josika familiei Banffy este executorie, deci trebuie pusă în practică de îndată, dar nu este definitivă, intimaţii mai având o cale de atac.

“Procesul de revendicare a clădirii din Piaţa Unirii nr. 10, aşa-numitul Palat Josika, a fost început în anul 1999, de către tatăl meu. Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat în 6 decembrie 2013, constatând că statul român a preluat fără titlu imobilul şi a dispus radierea dreptului de proprietate al SC Unita Turism şi predarea posesiei către urmaşii familiei Banffy. (…) S-au început demersuri de către moştenitori pentru a intra în posesia întregului imobil, care are o suprafaţă utilă de peste 2.000 de metri pătraţi, şi negocieri cu actualii chiriaşi”, a spus Luca, citat de Mediafax.

Actualul proprietar al clădirii, directorul SC Unita Turism Cluj, Alexandru Apahidean, a anunţat că va ataca sentinţa Curţii de Apel Cluj la ICCJ, acesta fiind nemulţumit de modul în care statul le face dreptate foştilor proprietari. Gazeta de Cluj vă prezintă sentinţa din dosarul de retrocedare, una executorie, dar nu una definitivă.

 

Ce spune Curtea de Apel Cluj

“S-a luat în examinare, în rejudecare după casare, prin decizia civilă nr. 1128 din 05 martie 2013, pronunţată în dosarul nr. 2787/1/2001, apelul declarat de reclamanţi Cristina Bojthe, BANFFY TOMA ŞTEFAN ANDREI, intervenienţii BANFFY ADALBERT IOSIF, BANFFY ANDRAS JOZSEF, BANFFY FRUSZINA CLARA împotriva sentinţei civile nr. 35 din 30 ianuarie 2001, pronunţată de Tribunalul  Cluj în dosarul nr. 7050/1999, privind şi pe pârâţii  intimaţi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA, SC Pharmafarm SA CLUJ NAPOCA, SC Unita Turism Holding SA şi AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, având ca obiect acţiune în constatare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentantul apelanţilor, av. şi reprezentanta pârâtei intimate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea constată că la data de 29 noiembrie 2013,  apelanţii au depus la dosar un înscris intitulat precizări, prin care solicită admiterea apelului şi pe cale de consecinţă schimbarea în tot a sentinţei atacate, a se stabili că toţi apelanţii sunt moştenitorii persoanei de la care s-a naţionalizat imobilul, că deposedarea a avut loc fără titlu, a se dispune restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară, obligarea pârâţilor să le recunoască acestora dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată, din care un exemplar se înmânează reprezentantei pârâtei intimate SC Unita Turism Holding SA.

Reprezentantul reclamanţilor apelanţi învederează instanţei faptul că la data de 04 noiembrie 2013, a depus la dosar un înscris intitulat note de şedinţă la care a anexat un set de acte, menţionate la fila 51-52, dar care nu se regăsesc la dosar.

 

Uite renunţarea la judecată, nu e renunţare

Instanţa pune în vedere reprezentantului reclamanţilor intimaţi să facă precizări cu privire la  faptul că, la instanţa de fond, reclamantul a formulat o cerere de renunţare la judecată întemeiată pe prev. art. 246 C.pr.civ.precum şi cerere de renunţare la dreptul dedus judecăţii, întemeiată pe art. 247 Cod proc. civ., după care a revenit asupra acesteia. I se solicită totodată să precizeze  dacă , care la data de 08 ianuarie 2001, a depus în dosarul de fond, la fila 129, o cerere de intervenţie în interes propriu, este aceiaşi persoană cu cea care a formulat cererile de renunţare la judecată şi la dreptul dedus judecăţii. Reprezentantul reclamanţilor apelanţi arată că reclamantul  a formulat acea cerere de renunţare  la judecatăşi de renunţare la drept, întrucât la acel moment nu ştia exact cine sunt moştenitorii după mama lor, dar conform certificatului de moştenitor nr. 107/1998 acest lucru este clarificat şi acesta nu doreşte să renunţe la judecată şi la dreptul său.

Reprezentanta pârâtei intimate SC x SA solicită respingerea apelului şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii atacate şi în consecinţă respingerea ca inadmisibilă a acţiunii reclamanţilor şi a cererilor de intervenţie în nume propriu, susţinând pe larg motivele expuse în întâmpinarea depusă  la dosar, cu obligarea apelanţilor la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depune la dosar dovada achitării onorariului avocaţial (fila 222). Prin sentinţa civilă nr. 35/30 ianuarie 2001 a Tribunalului Cluj s-a respins acţiunea civilă, extinsă şi completată, formulată de reclamanţii şi  împotriva pârâţilor Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, SC x SA Cluj Napoca, SC x SA Cluj-Napoca şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului – Sucursala Regionala Nord-Vest Cluj-Napoca.

Atât baroneasa , cât şi contele  nu s-au încadrat în dispoziţiile art. II din decret, pentru a fi exceptaţi de la naţionalizare.

Totodată, acelaşi Decret nr. 92/1950 prevedea în art. V că imobilele proprietatea soţului, soţiei sau ale copiilor minori se consideră ca aparţinând unui singur proprietar în ce priveşte aplicarea acestui decret. Întrucât imobilul în litigiu a fost preluat la stat cu titlu valabil, iar potrivit ar. 6 alin.2 din Legea nr. 213/1998, bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului, pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie, caz în care trebuia urmărită calea specială, s-a respins apelul declarat de reclamanţi şi intervenienţi împotriva sentinţei, care a fost menţinută, cu substituirea motivării primei instanţe.

Prin decizia civilă nr. 1128/5.03.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –s-a admis recursul declarat de reclamanţii ,  şi de intervenienţii x, x,  împotriva deciziei nr.127 din data de 23 mai 2001 a Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă, care a fost  casată şi s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi curte de apel.

 

Acţiunea, înregistrată din 1999

Acţiunea a fost  înregistrată la 30.08.1999 ca  o revendicare  pe drept  comun. În cursul soluţionării recursului declarat  împotriva deciziei civile nr. 127/23.05.2001 a  Curţii de Apel Cluj, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a  dispus,  în temeiul art. 47 alin. 1 din Legea nr.10/2001, suspendarea  judecării recursului, raportat la  împrejurarea  că după intrarea  în vigoare a acestui act  normativ special, reclamanţii au demarat demersuri şi pe  dispoziţiile  acestuia.

În acest  sens, în perioada 8.02.2002 – 1.04.2005 (f. 46-107 dosar  recurs), judecata a fost  suspendată în temeiul art. 47 alin. 1  din Legea nr.10/2001. La termenul de  judecată din 1.04.2005 (f. 107 dosar recurs), instanţa a  dispus  suspendarea  judecării recursului în temeiul art. 244  alin. 1  pct. 1  Cod proc.civ., în vederea emiterii dispoziţiei în baza  Legii nr.10/2001. În cursul suspendării, prin dispoziţia  nr. 1100 / 9.05.2005 a  Primarului municipiului Cluj-Napoca (f. 122), notificarea  nr. 357/12.06.2001, având ca obiect imobilul evidenţiat  iniţial în CF nr.  Cluj, formulată de reclamanţii şi intervenienţii din prezentul dosar, a fost respinsă pe considerentul că petenţii nu fac dovada  calităţii de  moştenitori ai fostului proprietar  tabular.

Împotriva acestei dispoziţii s-a  formulat  plângere înregistrată în dosar  nr. xxx/2005 al Tribunalului Cluj, motiv pentru care, la  termenul de  judecată din 31.03.2006 (f. 145-146 dosar recurs), cu ocazia analizării cererii de repunere  pe rol, instanţa de recurs a dispus o nouă suspendare a  judecăţii, până la soluţionarea  irevocabilă a acestui dosar ( după implementarea aplicaţiei ECRIS dosarul a primit nr. unic xxx/117/2005). Ulterior soluţionării irevocabile a dosarului nr. xxx/117/2005 prin sentinţa civilă nr. 528/12.07.2007 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia civilă nr. 31/A/17.01.2008 a Curţii de Apel Cluj, şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 5739/26.09.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la termenul de  judecată din 12.02.2013 s-a dispus repunerea cauzei pe rol, instanţa de recurs reţinând  cauza în pronunţare, şi soluţionând recursul prin decizia civilă nr. 1128/5.03.2013, în sensul celor anterior arătate.

 

Dosarul, suspendat 9 ani

Judecarea cauzei a  fost  aşadar  suspendată în intervalul 8.02.2002 – 12.02.2013, timp în care în privinţa  unei părţi din imobilul evidenţiat iniţial în CF nr.  Cluj (compus  din 3  corpuri), situaţia  juridică a fost clarificată irevocabil, pe calea procedurii instituite  prin legea specială – Legea nr.10/2001, parcursă atât  în etapa administrativă, cât şi în cea  jurisdicţională. Concret, este vorba de partea din imobil cu nr. top 381 constituită din imobilele  cu nr. top xxx/III – xxx/XX , a  căror situaţie  juridică a  fost irevocabil soluţionată prin sentinţa civilă nr. 528/12.07.2007 a Tribunalului Cluj, irevocabilă prin respingerea apelului şi a recursului, pronunţată în dosar  nr. xxx/117/2005, şi de imobilul cu nr. top xxx/II a cărui situaţie  juridică a fost  irevocabil soluţionată prin sentinţa civilă nr. 640/8.10.2007 a Tribunalului Cluj, schimbată prin decizia civilă nr. 88/A/31.03.2008 a  Curţii de Apel Cluj, irevocabilă prin  decizia civilă nr. 7292/21.11.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 

Ei vor să renunţe, instanţa nu acceptă

Prin înscrisul înregistrat  la 4.11.2013 (f. 52), apelanţii au arătat  că îşi restrâng  acţiunea, înţelegând  să se  judece în continuare doar pe imobilul cu nr. top xxx/I, din imobilul situat  în Cluj-Napoca, Piaţa  nr. xxx, însă instanţa  constată că acest  înscris nu îmbracă forma  unei renunţări la  judecată valabile. Potrivit art. 246 alin. 1  Cod proc.civ., însăşi partea, personal sau prin cerere  scrisă trebuie  să îşi exprime acest drept de dispoziţie, iar  în ipoteza  în care are desemnat un reprezentant (ca în cazul din speţă), acesta trebuie să prezinte o procură specială din care să rezulte explicit că este mandatat de  partea pe care o reprezintă, să renunţe în numele acesteia  la  judecată. Obiectul litigiului pendinte îl constituie revendicarea pe drept  comun a  întregului imobil evidenţiat  sub nr. top xxx (înscris  pentru prima dată în CF nr.  Cluj, ulterior  fiind  supus  unor dezmembrări şi transcrieri succesive în CF nr. , , ,  de evidenţă şi , toate aceste  coli funciare actualizate la data prezentei judecăţi regăsindu-se la filele 171-190).

 

Analiza apelului pe fond

Din probaţiunea administrată  la  fond, în recurs şi în rejudecare, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis în parte apelul declarat de reclamanta  şi intervenienţii x, x, x şi să fie respins apelul declarat de reclamantul şi intervenientul , împotriva sentinţei civile nr. 35/30.01.2001 a  Tribunalului Cluj, care va fi schimbată în parte în sensul admiterii în parte a acţiunii precizate  şi extinse şi admiterii în parte a cererilor de  intervenţie în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, SC x SA şi A.V.A.S. Reclamanta  şi intervenienţii x, x, x, sunt  moştenitorii defunctei , în calitate de descendenţi,  conform certificatului de  moştenitor  nr. 107/21.04.1998 emis de  Biroul Notarului Public  (f. 131). Pentru toate aceste  considerente, în temeiul art. 296  Cod proc.civ., curtea, constatând  şi faptul că reclamanta  şi intervenienţii nu au solicitat cheltuieli de  judecată, PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite excepţia puterii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 528/12.07.2007 a Tribunalului Cluj pentru imobilul evidenţiat în CF nr.  Cluj-Napoca nr. top. xxx/III, xxx/IV, xxx/V, xxx/VI, xxx/VII, xxx/VIII, xxx/IX, xxx/X, xxx/XI, xxx/XII, xxx/XIII, xxx/XIV, xxx/XV, xxx/XVI, xxx/XVII, xxx/XVIII, xxx/XIX, xxx/XX.

Admite excepţia puterii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 640/08.10.2007 a Tribunalului Cluj pentru imobilul din Cluj-Napoca cu nr. top. xxx/II.

Admite în parte apelul declarat de reclamanta Bojthe Crisina şi intervenienţii X, X, X şi respinge apelul declarat de reclamantul şi intervenientul  împotriva sentinţei civile nr. 35 din 30 ianuarie 2001 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. 7050/1999, pe care o schimbă, în sensul că:

Admite în parte acţiunea civilă formulată, precizată şi extinsă de reclamanta Bojthe Crisina şi admite în parte cererile de intervenţie în interes propriu formulate de intervenienţii X, X, X în contradictoriu cu pârâţii  STATUL ROMÂN prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, SC X SA şi A.V.A.S., şi în consecinţă:

1. Constată preluarea abuzivă de către Statul Român a imobilului cu nr. top xxx/I evidenţiat iniţial în cf nr.  Cluj-Napoca, transcris ulterior şi evidenţiat în prezent în: cf nr.  Cluj-Napoca, cf nr.  Cluj-Napoca, cf nr.  de evidenţă Cluj-Napoca şi cf nr.  Cluj-Napoca.

2. Dispune restabilirea situaţiei de carte funciară asupra nr. top. xxx/I înscris în cf nr.  Cluj-Napoca, transcris ulterior şi evidenţiat în prezent în: cf nr.  Cluj-Napoca, cf nr.  Cluj-Napoca, cf nr.  de evidenţă Cluj-Napoca şi cf nr.  Cluj-Napoca în sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Român şi al SC x SA (actualmente SC x SA) şi al intabulării dreptului de proprietate al vechiului proprietar tabular de sub B2 din cf nr.  Cluj-Napoca  născută  identică cu ne.

3. Constată că moştenitoarea proprietarei tabulare   este numita , decedată la data de 25.03.1984 în Cluj-Napoca, în calitate de moştenitoare testamentară.

4. Constată că reclamanta  şi intervenienţii X, X, X au calitatea de moştenitori ai defunctei  decedată la data de 25.03.1984 în Cluj-Napoca.

5. Dispune intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. top. xxx/I în favoarea reclamantei  şi a intervenienţilor X, , X în cote egale de câte 1/4 parte fiecare, cu titlul de moştenire, imobil ce face parte din masa succesorală după defunctele  şi .

6. Obligă pârâţii să recunoască reclamantei  şi intervenienţilor X, X, X dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. top. xxx/I, să predea posesia, să înceteze încasarea chiriei şi să se abţină de la orice acte de tulburare.

7. Respinge acţiunea reclamantei  şi cererea de intervenţie a intervenienţilor X, X, X împotriva pârâţilor CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, în nume propriu, SC X SA, având ca obiect nr. top. xxx/I.

8. Respinge acţiunea reclamantei  şi cererea de intervenţie a intervenienţilor X, X, X având ca obiect imobilele cu nr. top. xxx/II-xxx/XX, urmare a admiterii excepţiei puterii de lucru judecat”, arată judecătorii Marta Carmen Vitos şi Ioan Daniel Chiş de la Curtea de Apel Cluj. Dosarul este deja la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru ultima fază de atac, dar sentinţa trebuie pusă în practică până atunci.

 

Istoricul Palatului Josika

Iniţial pe acest loc s-a aflat casa Kakas, care a adăpostit în secolul XVI principii Transilvaniei, se arată pe Wikipedia. De aici Sigismund Báthory a asistat în 1594 la execuţia membrilor partidei filoturceşti. Clădirea a devenit reşedinţa lui Anton Jósika (Antal Jósika), comitele Clujului, la mijlocul secolului al XVIII-lea, clădirea având atunci doar un etaj. În 1828, clădirea a fost refăcută de János Jósika, guvernatorul Transilvaniei, căpătând înfăţişarea de astăzi. Cu această ocazie clădirea a fost înălţată cu etajul II, iar etajul deasupra aripii din curte a fost ridicat ulterior, în perioada 1864-1865. La etajul I a funcţionat Cazinoul maghiar din Cluj, iar în perioada 1880-1902 Tabla regească. Clădirea a mai adăpostit de-a lungul timpului Palatul de Justiţie, Curtea de Apel şi Biblioteca Facultăţii de Medicină.

Palatul aparţine stilului neoclasicist. Elementul caracteristic în faţadă este porticul sobru cu coloanele dorice dublate în perete de pilaştri, susţinând un amplu balcon de fier forjat. Atica poartă inscripţia MDCCCXXVIII (1828), anul renovării clădirii. Pe faţada clădirii este montată o plăcuţă ce aminteşte că: „În această clădire, unde a activat Partidul Social Democrat, a avut loc la 3 noiembrie 1918 Adunarea de Constituire a Gărzii Naţionale Române din Ardeal”.

Banffy Miklos

1 COMENTARIU

  1. OARE ACTELE NU SUNT FALSIFICATE????DOMNILOR JUDECATORI UNDE ESTE ROLUL ACTIV AL DUMNEAVOASTRA IN ACEST CAZ???PRIMARIA AM INTELES CA NU SE ACTIUNII,OARE DE CE???UN IMOBIL POATE AVEA DOUA CF-URI??DE CE CF-UL IN CARE APARE CA A PUS SECHESTRU PE IMOBIL A DISPARUT-A APARUT IN SCHIMB UN ALT CF IN CARE NU MAI APARE ACEST SECHESTRU????NU VI SE PARE NIMIC IN NEREGULA DOMNILOR JUDECATORI???NU-I BINE DOMNILOR!!!APROPO DNA-UL CE FACE????PE CERTIFICATUL DE MOSTENITORI APARE CA PROPRIETATI UN LOC DE VECI,NICIDECUM ACEST PALAT!!!OARE JUDECATORII STIU SA CITEASCA NISTE ACTE?????

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.