Florin Horea Oltean, fost șef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj a decis, la pensie, să facă bani din păcănele. Din anul 2008, Oltean a fost șef al Brigăzii, iar în 2016 a fost detașat la BCCO Oradea, iar după un an de zile s-a pensionat. Surprinzător, din anul 2019, Horea Oltean este acționar în cadrul Elmat SA, societate ce administrează sălile de jocuri Seven Club și Clubul Nest of Angels (NOA). În urmă cu câțiva ani, un fost asociat Elmat era prezentat de către procurori ca fiind coordonatorul unei rețele implicate în fraude privind jocurile de noroc.
Horea Oltean, specializat în lupta împotriva rețelelor de droguri și a criminalității informatice a fost șef al BCCO Cluj și apoi șef la aceeași structură din Oradea. În decembrie 2017, Oltean s-a pensionat și a intrat în afacerile cu păcănele.
Din 2019, Oltean a devenit membru al directoratului/director control operațional în cadrul societății Elmat SA și acționar al firmei. Elmat SA deține sălile de jocuri de noroc Seven Club și clubul NOA.
Elmat SA are mai mulți acționari, respectiv Ladislău Kalman, Gyongy Kalman, Doru Potop, Ioan Liviu Meșter, Atilla Domokos Attila, Florin Horea Oltean, Obeandat SRL (administrată de cetățeanul maghiar Hideh Imre Laszlo) și Seven Property Management SRL (reprezentată de Kalman Jozsef). Cel din urmă are cele mai multe acțiuni din Elmat, respectiv 50%.
Fost asociat Elmat, implicat în dosarul de fraudare privind jocurile de noroc
Kalman a fost asociat cu Marton Antal Attila, un nume important în lumea ”păcănelelor”. În urmă cu câțiva ani, Marton Antal era prezentat de către procurori ca fiind coordonatorul unei rețele implicate în fraude privind jocurile de noroc. Concret, în noiembrie 2016 procurorii Parchetului General anunțau că au deschis două dosare penale în cazul patronilor de săli de jocuri de noroc. Procurorii arătau că inculpații din dosarul jocurilor de noroc instalau dispozitive artizanale numite ”frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de jackpot. Unui dintre capii rețelei era Marton Antal, fost asociat Elmat.
Potrivit comunicatului de presă din noiembrie 2016, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizând activitatea infracţională de exploatare a sute de săli de jocuri de noroc (din 29 judeţe şi din municipiul Bucureşti), s-a dispus punerea în mişcarea acţiunii penale şi reţinerea inculpaţilor MÁRTON ANTAL ATTILA, BIRÓ SÁNDOR MÁTYÁS, MÁTHÉ ZSOLT, ROZSALYI ALPAR-OTTO, SZABADOS LÓRÁND, KURCSI CSABA-DORIN, BÉRCZI ZSOLT şi BOER SZILÁRD-ATTILA, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.
”Inculpatul Márton Antal Attila, în calitate de coordonator direct sau prin interpuși a activității mai multor societăți comerciale din domeniul jocurilor de noroc la care deținea calitatea de asociat, a derulat activități concretizate în fraudarea obligațiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor de joc pe care le exploatează, demersuri urmate de activități de reintroducere a fondurilor astfel obținute în circuitul legal.
Împreună cu un asociat, acesta a creat o rețea de săli de jocuri de noroc la nivel național, cele mai reprezentative locații fiind în municipiile Târgu Mureș, București, Galați, Iași, Mediaș, Ploiești şi Târgu Jiu.
Modul de operare pus în practică de Márton Antal Attila consta, într-o primă etapă, în efectuarea de către inculpaţii Biró Sándor Mátyás şi Máthé Zsolt, administratori a două societăţi şi persoane de încredere, de intervenții directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate și impozitate ca venituri și colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării. În această operaţiune erau ajutaţi de managerii de săli, care predau sumele lui Márton Antal Attila, la domiciliul acestuia din Târgu Mureș. Etapa finală presupunea distribuirea lunară a fondurilor către ceilalţi parteneri”, arătau procurorii în noiembrie 2016.
Cercetările s-au finalizat, Marton a dispărut din schemă
După patru ani, cercetările în cauză au fost finalizate. Procurorii au informat că s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a cinci inculpați (un cetățean ungar și patru cetățeni români) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, (7 acte materiale – 1inculpat cetățean ungar și 1 inculpat cetățean român), respectiv a complicității la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, (7 acte materiale – 2 inculpați cetățeni români, 5 acte materiale – 1 inculpat cetățean român). Însă, având în vedere Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), Parchetul nu a mai divulgat numele inculpaților. Însă, potrivit portalului instanțelor de judecată, am aflat că persoanele trimise în judecată în 27 mai 2020 sunt altele decât cele prezentate în 2016 de procurori. Practic, din lotul inițial, printre care se regăsea și Márton Antal Attila, doar unul a fost trimis în judecată. Cei cinci inculpați trimiși anul acesta în judecată sunt: Szabados Lorand, Papp Laszlo Zoltan, Szabo Timea, Kurcsi Csaba Dorin și Endre Matyus.
Practic, doar Szabados Lorand se regăsea pe lista inculpaților și în anul 2016. De asemenea, din ”lotul” trecut, doar unul a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, respectiv Boer Szilard Attila.
De la crimă organizată la păcănele
Practic, fostul șef al BCCO Cluj și Oradea are acțiuni într-o firmă în care un fost acționar a fost acuzat de procurori că a fost coordonatorul unei rețele implicate în fraude privind jocurile de noroc.
De altfel, și Horea Oltean a fost urmărit penal în trecut de DNA Cluj, alături de subinspectorul Petru Filip și agentul de poliție Alin Pintican. Cei trei au fost cercetați pentru luare de mită, după ce ar fi luat de la un interlop cunoscut din Cluj haine de lux pe care acesta le-a furat din Italia.
În urmă cu mai bine de zece ani, DIICOT Cluj a lucrat la o serie de dosare penale care viza o rețea infracțională care comercializa obiecte de lux furate din Italia.
Cu toate acestea se pare că unii ofițeri din cadrul BCCO Cluj nu s-au ocupat de împiedicarea infracțiunilor ci, mai curând, au dat o mână de ajutor unor rețele de crimă organizată pentru că unele dintre obiectele furate din Italia ajungeau ”strategic” în custodia polițiștilor, care le vindea mai departe, potrivit informațiilor din acea vreme.
Ulterior, angajații BCCO Cluj au scăpat fără niciun fel de probleme penale.
