Geneza statului roman, dezvaluita de istoricii clujeni
Geneza. Prima carte a Vechiului Testament şi o disputa neclarificata pana in zilele noastre. Cluj-Napoca conduce lupta cercetarii in domeniu şi de aceasta data prin intermediul unor cercetatori care deruleaza un proiect finanţat prin intermediul fondurilor europene, Genesis, cuvantul grecesc care inseamna origine, creaţie, generaţie. Geneza statului roman, a ţarilor romaneşti, a dinastiei Basarab şi a voievozilor sunt cateva dintre nedumeririle care apasa pe sufletul romanilor şi care acest proiect incearca sa le clarifice.
Mormantul care se considera a fi domnitorului Vlaicu Voda, ingropat la Curtea de Argeş, a fost dezgropat saptamana trecuta de istoricii clujeni. Aceştia vor urmari ADN-ul fostului voievod şi il vor compara cu alţi conducatori din dinastia Basarab. Cercetarile vor fi conduse de biroul ADN din Cluj-Napoca, insa vor fi verificate şi la alte laboratoare importante din Europa.
Probele care scriu istoria
“In cadrul acestui proiect trebuie sa deschidem mai multe morminte, in primul rand cele voievodale. Cel mai important era mormantul atribuit lui Vlaicu Voda care a domnit intre 1474-1477. Mormantul a fost descoperit in anii 1920 de cercetatorii, publicat in 1983. S- au mai facut sapaturi importante intre 1967-1973 sapaturi arheologice de la domnul Nicolae Constantinescu. Cu aceasta ocazie s-a facut o restaurare, iar mormantul lui Vlaicu Voda a fost acoperit timp de 50 de ani cu sticla şi se putea vizita. Din 1973 a fost acoperit cu piatra. Am dat pietrele la o parte şi impreuna cu doamna Beatrice Kelemen de la Cluj-Napoca, arheolog, am prelevat nişte probe pentru analiza ADN. Am pus la loc piatra funerara şi operaţiunea s-a incheiat cu succes. Daca e alt domnitor nu e nicio problema. Proiectul este legat de ADN-ul Basarabilor. Cel mai probabil ar fi Vlaicu Voda. Exista parerea ca ar putea fi succesorul lui Radu I. Oricum tot un Basarab. Pe de alta parte probele ADN nu o sa ne spuna daca este Vlaicu Voda sau Radu I. Ne trebuiesc mult mai multe probe şi din alte morminte voievodale. Avem intenţia sa mergem şi la Cozia şi la Armata şi la Dealul.
Sa vedem dinastiile şi inrudirile. Aşa ceva s-ar putea sa aflam. In cadrul proiectului o sa fie analizate şi alte necropole mai mult sau mai puţin contemporane. Probe din metropola care aparţin pecenegilor şi cumanilor. Basarab inseamna in limba cumana tatal dominator. Tatal lui Basarab il cheama pe Thocomerius, dar care are foarte probabil o origine cumana pentru ca in limba cumana s-ar traduce “fier tare.”
Asta este prima piatra la o casa pe care am pus-o noi ieri. Ar releva o inrudire la una dintre mormintele cumanilor, o proba ar fi pentru ştiinţa pentru ca exista adversarii teoriei care spun ca este cumana.
De data asta daca analiza ar da o inrudire a mormantului de la Curtea de Argeş cu unele din mormintele din Muntenia. Sunt inmormantate in Tumuli. Cu cranul de cal, cu picioarele calului, cu ce aveau pe langa ei. Daca dau o relaţie intre aceste doua morminte am avea o proba ca dinastia are o origine cumana. Mai e mult pana departe.
Au un scut fasciat, din sec XIV, ori noi ştiam deja ca voievozii au fost vasalii lui Carol I Robert de Anjou(n.r.1288-1342 ). Soţia lui Basarab I a fost o doamna din Ungaria, mama lui Vlaicu Voda este de asemenea din Ungaria. Nu ne surprinde ca avem piese de factura angevina. Relaţia cu regalitatea maghiara. Se intampla exact ce se intampla in toata Europa, in Europa Medievala. Exista un suveran, in persoana lui Carol sau Ludovic de Anjou care are mai mulţi vasali. Unul a fost Basarab, apoi Nicolae.
Exista şi in titulatura regilor maghiari cu ungro-vlahia dupa cum Moldova a oscilat in relaţii mai apropiate de Polonia. Regele Poloniei era suveranul domnilor Moldovei.
Noi eram vasali. Sunt obligaţii de ambele parţi intr-o astfel de relaţie. Suveranul trebuie sa il ajute pe vasalul sau, la randul sau vasalul trebuie sa il asculte cu oaste şi cu tot ceea ce trebuie. Aşa este societatea medievala organizata. Ca un fel de NATO. Aici in teorie, toate ţarile sunt egale. In realitate avem SUA şi aliaţii. Daca NATO ne cere trebuie sa mergem in Siria, iar Romania are obligaţia sa trimita sa spunem un vas de razboi şi 200 de soldaţi. Este forţata comparaţia pentru ca in teorie toate statele sunt egale, dar au obligaţii precizate”, a declarat Adrian Ioniţa, cercetator CS1 in cadrul Institutului de Istorie Vasile Parvan.
Studierea cromozomilor, cea mai dificila
“Proiectul va clarifica unele lucruri despre care se discuta foarte mult in ultima vreme, in privinţa originii şefilor de stat sau voievozilor pe care i-am avut. Este foarte greu de spus şi nu ne ajuta o astfel de analiza ADN. Ne poate ajuta la filiaţie, la descendenţa, ascendenţa familiilor voievodale din Romania. S-ar putea daca dispunem de material genetic suficient şi de la suficiente persoane deoarece markerii genetici sunt care se transmit prin cromozomii normali, prin autozomi şi sunt care se transmit prin cromozomul X sau cromozomul Y, dar pe cromozomul Y putem stabili pe linie masculina gradul de inrudire sau faptul ca se inrudeşte sau nu se inrudeşte deloc, dar pentru asta trebuie sa ai acces la un eşantion mai larg, mai extins. Se poate merge şi pe ADN mitocondrial, dar e mai complicat. Rezultatele trebuie analizate şi in alte laboratoare independente pentru ca nu pot fi validate şi nici publicate. Cel mai bine ar fi inca doua laboratoare in care sa obţinem rezultate similare. Noi avem o legatura cu un laborator specializat pe ADN vechi in Spania, la Bilbao, de asemenea am putea apela şi la laboratorul din Craiova, laboratorul celor de la UMF Craiova, iar din strainatate şi in Marea Britanie, Olanda, depinde şi de cat sunt partenerii interesaţi in asemenea analize pentru ca necesita şi consum de timp şi cheltuielile aferente”, a explicat Octavian Popescu, directorul ştiinţific al Institutului de Biologie al Academiei Romane.
Noutaţile aduse de proiect
“Speram ca la finalul proiectului Genesis sa obţinem concluzii relevante care sa aduca informaţii noi despre trecutul nostru. Investigarea trecutului va ridica o serie de noutaţi faţa de abordarile anterioare. Este foarte important sa se reia studierea unor obiective care au fost cercetate mai demult cu mijloace mai puţin moderne. Cercetarile anterioare au permis formularea unor ipoteze despre trecutul nostru, iar cu ajutorul proiectului vom vedea daca acestea vor fi confirmate. Exista majoritate care considera ca acel schelet ar fi Vlaicu Voda acel schelet, iar exista şi ipoteza cu Radu I”, a declarat Tudor Salagean, istoric şi directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Cine sunt Basarabii?
Basarabii sunt familia ce a avut rolul decisiv in intemeierea Ţarii Romaneşti, familie din care s-au ales şi primii domni ai ţarii, conform Wikipedia. Intre aceştia şi familia domnitoare a Muşatinilor din Moldova exista o relaţie de rudenie. Numele Basarab se afla la originea unor toponime, cum ar fi regiunea Basarabia (astazi in Moldova şi Ucraina) sau oraşele Basarabi din Romania, Basarabeasca din Moldova şi Basarbovo din Bulgaria.
Este dificil de spus in ce masura se poate vorbi de o "dinastie a Basarabilor" in sens strict, din moment ce tradiţia succesiunii la tron implica un sistem electiv, toţi membrii familiei legitimi sau nelegitimi (adica aceia care puteau afirma ca sunt os domnesc) fiind succesori potenţiali, iar alegerea fiind facuta de boierii din Sfatul Ţarii, informeaza in continuare Wikipedia. In practica situaţia era şi mai complexa, alegerea fiind de foarte multe ori influenţata de sprijinul militar de care beneficia fiecare pretendent. In plus, unii domni au practicat asocierea la domnie a urmaşului ales. Dupa domnia lui Alexandru I Aldea (sfarşita in 1436), familia s-a desparţit in cele doua facţiuni rivale, Daneştii şi Draculeştii, care pretindeau amandoua tronul. Unii domni tarzii din familia Craioveştilor s-au pretins a fi descendenţi ai Basarabilor, in incercarea lor de a-şi construi o hereghie care sa le justifice pretenţiile la tron. Este vorba de Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Şerban Basarab, Şerban Cantacuzino, şi Constantin Brancoveanu.
Tiberiu Hrihorciuc
