Gheorghiță Mateuț, avocat:” Sper că altădată data, CSM să-și cunoască limitele și responsabilitățile”

Avocatul Gheorghiță Mateuț (foto) are doctoratul în Drept de aproape 20 de ani, e profesor la Institutul Național al Magistraturii și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Are o carte de vizită impresionantă și surprinde prin modul în care s-a impus în topul avocaților români deși nu face parte din Baroul București, ci din Baroul Arad. E considerat unul dintre cei mai buni specialiști în procedură penală și singurul avocat care face parte din Asociația Internațională de Drept Penal și care a primit două burse de cercetare la prestigioasele Universități din „Paris” și ”Oxford”. A compărut ca apărător al unor personaje celebre precum fostul vicepremier George Copos, omul de afaceri Dinu Patriciu (dosarul Rompetrol), Codruț Sereș (fost ministru al Economiei), Ovidiu Tender și Arpad Pazskany, Radu Prisecaru- fostul prefect al Iașului). Grație pledoariei sale de excepție, judecătoarea Elena Pop Blaga a fost achitată, după ce fusese acuzată de luare de mită. L-a apărat în dosarele ”Valiza” și furtul de mașini pe fostul europarlamentar condamnat în urmă cu o zi la închisoare, Gigi Becali, așa că avocatul Mateuț știe cât se poate de bine care sunt bubele sistemului judiciar. Acesta este motivul pentru care Lumeajustitiei.ro i-a solicitat avocatului Gheorghiță Mateuț un interviu pe parcursul căruia vor fi lămurite subiecte fierbinți, la ordinea zilei, din „oala sub presiune” a Justiției române.

Luju:Domnule Mateuț, sunteți unul dintre avocații considerați de justițiabili de aœcinci stele”. Ați visat dintotdeauna să ajungeți avocat sau v-ați dorit cândva altceva?

Gheorghiță Mateuț:Mi-am dorit să fac Dreptul, nu neapărat să fiu avocat, motiv pentru care în primii șapte ani am fost procuror, după care am trecut în avocatură în momentul în care am devenit și lector universitar la Facultatea de Drept a Universității ”Babeș Bolyai”. M-am specializat numai în Drept penal. Tatăl meu a fost secretar la Primăria din comuna Pilă, județul Arad, și el a fost cel care mi-a îndrumat pașii spre Drept.

Luju:Cunoașteți, desigur, toate cotloanele Justiției. Care credeți că sunt problemele cele mai mari din sistemul judiciar? Vă întrebăm pentru că de curând ați repurtat două victorii în două procese la CEDO, dar România continuă să facă aceleași greșeli pentru care este amendată de judecătorii europeni, iar banii continuă să ne curgă din buzunare din cauza erorilor magistraților.

G.M.: În privința problemelor din sistemul judiciar român ar trebui să vorbim foarte mult pentru că e vorba de o multitudine și nu de câteva. Cea mai importată este cea legată de independența și imparțialitatea Justiției. Pentru că nu trebuie omis faptul că judecătorii judecă în baza rechizitoriilor emise de procurori, ceea ce înseamnă că dacă nu e garantată independența și imparțialitatea lor, nu e deloc bine. Deocamdată, din păcate ne aflăm de multe ori în situația de a poziționa anumiți magistrați anchetatori în sfera politicului, altfel o serie de dosare prin care au sesizat instanțele nu ar mai primi achitare pe linie. Asta dovedește ori neprofesionalism ori ele sunt construite pe baza unor interese politice sau de altă natură, care nu au legătură cu interesul Justiției și care nu servesc Justiția. În ultimul timp, dosarele se bazează doar pe simple prezumții sau suspiciuni, iar procurorii se folosesc excesiv de informații culese de servicii specializate, pe care le ridică la rangul de probe, ceea ce este inacceptabil. Aminteați de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de sancțiunile primite de România. Într-adevăr, de curând, în două cauze pe care le-am reprezentat, România a fost din nou condamnată. E vorba de cauza Cășuneanu vs. România și Flueraș vs România. În prima, statul român a fost sancționat pentru încălcarea articolului 8 din Convenție privind dreptul la viață privată, iar în cea de-a doua pentru încălcarea art. 6 din CEDO, privind dreptul la un proces echitabil. Evident, aceste încălcări nu sunt singulare.  În ambele cazuri s-au dat, însă, rezolvări inedite. În primul caz, e sancționată pentru prima dată divulgarea în presă a unor înregistrări de convorbiri înaintea declanșării procesului penal, fiind acuzată autoritatea judiciară de urmărire penală pentru neluarea măsurior necesare protejării vieții private, iar în cel de-al doilea caz e sancționată condamnarea unei persoane pentru prima dată în recurs fără să se administreze nicio probă de către instanța de recurs, contrar principiilor contradictorialității și egalității de șanse, bazându-se doar pe probe care au fost administrate de instanțele precedente în temeiul cărora s-a dat o soluție de achitare. În ciuda avertismentelor instanței europene, România continuă să gafeze. Din păcate, în acest moment judecătorii nu au instrumentul necesar pentru remedierea unei asemenea situații, deoarece Codul de procedură penală nu este corelat cu toate exigențele ce decurg din jurisprudență CEDO, inclusiv în privința soluțiilor pe care le poate pronunța o instanță de recurs atunci când este sesizată în privința unei hotărâri de necondamnare. De aceea e necesară intrarea cât mai degrabă în vigoare a noului Cod de procedură penală care, parțial, rezolvă problema prin eliminarea recursului din sistemul căilor de atac ordinare și transformarea acestuia într-o cale de atac extraordinară. Acesta poate fi un lucru foarte bun numai dacă instrumentul acesta se va corobora cu manieră profesională și responsabilă a instanțelor judecătorești care vor trebui să se concentreze deopotrivă pe calitatea actului de justiție, dar și pe celeritate, ambele fiind condiții indispensabile obținerii unui proces echitabil, însă cu precizarea că celeritatea nu trebuie niciodată să primeze în defavoarea calității actului de justiție.

Luju:Ce sentimente vă încearcă într-un stat condus de procurori? Ministrul Justiției, premierul, președinta CSM sunt toți foști procurori. E bine așa, domnule avocat?

G.M.:Cred că se exagerează, nu trebuie să gândim că dacă ei sunt foști procurori nu pot gândi imparțial și nu pot fi buni manageri. Totul e să nu existe rea-credință sau interese interpuse, care să imixtioneze cele trei puteri în stat.

Luju:Probabil că vă așteptați să vă întrebăm și despre soarta dosarului „ICA” în care este inculpat Dan Voiculescu. Cum comentați faptul că ÎCCJ a€dezinvestit de această cauză și a respins pe bandă excepțiile și cererile formulate referitoare la neregularitatea actului de sesizare a instanței? În mod normal, Tribunalul București nu poate folosi acum, în tot sau în parte, actele realizate de instanță desesizata?

G.M:Este un stadiu care e deja depășit, pentru că la acest moment instanțele s-au pronunțat, însă, această abordare a cazului nu ar trebui să fie interpretată în mod negativ, deoarece eu cred că dincolo de neregularitățile de formă peste care o instanță poate trece, esențială e analiza aspectelor care privesc fondul cauzei cu privire la care până în acest moment nu au fost prezentate fapte concrete.

Luju:Ce vreți să spuneți? Cuprinde rechizitoriul DNA realizat în această cauză fapte materiale concrete sau nu? Pentru multă lume, acest dosar e o nebuloasă, mai ales că durează de foarte multă vreme. Până la urmă, a fost sesizat procedural corect organul de urmărire penală?

G.M:Din punctul meu de vedere, acest rechizitoriu nu are o bază obiectivă, ci cuprinde doar interpretări și prezumții de vinovăție care nu sunt probe în niciun stat de drept și care nu sunt acceptate, deoarece sunt incompatibile cu principiul prezumției de nevinovăție. Am convingerea că instanța va judeca, în final, corect și imparțial, fără a interesa cine este omul care se află în fața lor în poziția de inculpat, ci doar pe ceea ce există între coperțile dosarului.

Luju:Ați fost urecheat de CSM că ați îndrăznit să faceți comentarii după condamnarea dată în dosarul Adrian Năstase – „Trofeul calității”. Cum catalogați rolul CSM și interferența în comentariile avocaților? În fond, analiza și comentariu de text (acte, rechizitoriu, etc) se poate numi și pledoaria avocatului în timpul ședințelor publice…

G.M:Este de neînțeles reacția pe care a avut-o CSM-ul. Să fie clar, avocatul se mai numește și apărător, pentru el asta face, apără interesele justițiabililor prin toate mijloacele legale. Și singura armă legală este Cuvântul! Sper că altădată data, CSM să-și cunoască limitele și responsabilitățile și să-și exercite rolul dublu pe care-l are, de garant al independenței magistraților și de apărător al drepturilor și libertăților cetățenilor.

Luju:Cât de apărate sunt drepturile inculpaților care, achitați în fond, se trezesc la recurs condamnați definitiv, în condițiile în care nu are loc o rejudecare reală, ci în pronunțare se casează sentința de achitare, cauza e rejudecata și se dă condamnarea?

G.M:Tocmai asta spuneam și anterior, că o asemenea soluție este inechitabilă pentru că nu este normal că o condamnare să se sprijine pe aceleași probe care au stat la baza unei soluții de achitare. Într-o asemenea situație, dacă o instanță de recurs ar aprecia în urma analizei probelor administrate de instanțele anterioare că ele nu pot justifica o achitare, soluția nu ar putea fi decât una de casare cu trimitere spre rejudecare la instanțele de fond, pentru a da posibilitatea unei reaprecieri și eventual a completării probelor atât în favoarea cât și în defavoarea inculpatului, în vederea stabilirii adevărului și a pronunțării unei soluții legale și temeinice.

Luju:În final, avem și noi o curiozitate: l-ați avut student pe Emil Boc. Ce fel de student era și ce notă dați mandatelor pe care le-a avut că premier?

G.M:Ca student, Emil Boc a fost eminent. Ce să va spun… Măsurile pe care le-a luat vor da în timp nota mandatelor lui ca premier și nu va fi o notă dată doar de mine, căci eu sunt unul dintre milioane de cetățeni, ci de toți. Așa că să lăsăm timpul să treacă și să sperăm că nici sistemul judiciar și nici economia României nu vor eșua pe un drum paralel cu cel european pe care mergem acuma.

(Preluare luju.ro)

Cine este Gheorghiță Mateuț?

Este o excepție în topul avocaților, fiind singurul care a reușit să se impună fără a face parte din Baroul București. Procurorii se tem să-l aibă adversar pentru că este un specialist desăvârșit al procedurii, reușind să speculeze orice „scăpare” din dosar în avantajul clientului său. Profesor la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Gheorghiță Mateuț este singurul avocat român care face parte din Asociația Internațională de Drept Penal și care a primit două burse de cercetare la prestigioasele universități „Paris V” și „Oxford”. A avut mulți clienți celebri, printre care se numără foștii primari ai Clujului, Gheorghe Funar și Sorin Apostu. La serviciile lui a apelat și președintele Rompetrol, Dinu Patriciu. În momentul de față, Mateuț le dă bătăi de cap procurorilor Parchetului General în dosarele deschise pe numele sirianului Omar Hayssam.