Din 2002, toate instanţele din ţară au implementat un sistem informatic de gestiune a dosarelor (Ecris) care, până în 2006, a fost dezvoltat de firma românească Indaco. În urmă cu patru ani, Ministerul Justiţiei a renunţat la contractul cu această societate şi în urma unei licitaţii, a atribuit dezvoltarea Ecris-ului unei firme greceşti, European Dynamics care, în colaborare cu societatea Total Soft ar fi trebuit să dezvolte sistemul informatic Ecris IV. Chiar dacă cei de la European Dynamics au primit peste 1,6 milioane de euro din fonduri europene, sistemul informatic Ecris IV, care a fost implementat până acum în câteva instanţe din ţară s-a blocat şi a dat rateuri. În replică, printr-un comunicat de presă, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a dat vina pe nepriceperea grefierilor, spunând că sistemul informatic este bun, dar grefierii nu ştiu să îl folosească. De cealaltă parte, grefierii clujeni spun că nici măcar nu au fost instruiţi pentru folosirea sistemului Ecris IV.
În urmă cu patru ani, Ministerul Justiţiei a organizat o licitaţie pentru realizarea unui nou sistem informatic de gestionare a dosarelor din instanţe (Ecris) care să îl continue pe cel deja existent la respectivă. Din motive care nu au fost făcute publice, Ministerul Justiţiei a renunţat la serviciile societăţii care lucrase până atunci la Ecris şi a ales o firmă grecească European Dynamics pentru realizarea sistemului Ecris IV şi societatea Total Soft pentru mentenanţa Ecris-ului. SC Total Soft este administrată de grecul Kiakidis Theodoros, acţionarii minoritari sunt Dan Liviu Drăgan şi Florin Manea, iar principalul acţionar este SC Smart Investment Software Solution, un SRL deţinut de off-shore-ul grecesc Ferabosco Investments LTD. Cu alte cuvinte, contractul în valoare de 1.650.000 de euro din Fonduri Phare a ajuns la greci. Pe lângă suma contractului, de la bugetul de stat se mai plătesc lunar peste 40.000 de lei societăţii Total Soft pentru mentenanţa sistemului. Până aici nu ar fi nimic de obiectat dacă sistemul informatic ar funcţiona şi ar respecta caietul de sarcini asumat. Spre exemplu, conform caietului de sarcini în Ecris IV toate dosarele ar fi trebuit incluse într-un circuit electronic, securizat pe baza unei semnături electronice, între toate instanţele şi parchetele. De asemenea, caietul de sarcini prevedea ataşarea la dosar a înregistrărilor audio şi video, posibilitatea generării unei semnături electronice, legătura cu aplicaţia Ecris din cadrul Parchetelor pentru transferul de dosare între Parchete şi Instanţe, legături cu alte aplicaţii informatice ale Ministerului Justiţiei sau cu aplicaţia de arhivare a dosarelor, etc. Până acum, Ecris IV a fost introdus doar în câteva instanţe, dar sistemul s-a blocat şi a dat rateuri.
S-au jucat cu codurile Ecris
Unul dintre acţionării firmei Indaco, este Daniel Iane care se numără printre cei care au gândit şi pus în aplicaţie sistemul Ecris din 2002 până în 2006. Conform unui interviu acordat de acesta în revista Lumea Justiţiei, sistemul Ecris IV făcut de programatorii greci este un fiasco şi un “up-date” făcut la sistemul Ecris iniţial. El povesteşte că Indaco a fost eliminată din licitaţia pentru Ecris IV pentru că unul dintre criteriile de departajare de la licitaţia din 2006 era că societăţile participante trebuiau să fi câştigat cât mai multe proiecte pe Fonduri Phare în valoare de peste un milion de euro. El mai adaugă şi faptul că au 11 firme au depus scrisori de intenţie, din care opt societăţi au fost alese pentru fazele finale şi, pe parcurs, trei firme s-au retras. “Ecris IV este o păcăleală. S-a plecat efectiv de la codul sursa ECRIS III făcându-se doar cârpeli. Cârpeli necesare în parte datorită modificării legislaţiei, dar şi necesităţii obiective a momentului. Nici măcar nu au avut bunul simţ să reprogrameze în DOTNET aplicaţia. Au folosit un convertor automat ASP-DOTNET, astfel încât la o simplă inspectare a paginilor cu codul sursă apare sintagma «Indaco Systems», comentariile şi numele unor angajaţi Indaco, au păstrat aceleasi lay-out-uri. Unde au umblat, întradevăr, au umblat rău. Este evident că nu s-au priceput. Au stricat exact ceea ce nu trebuia să fie atins. Au reconfigurat sistemul astfel încât din punctul meu de vedere l-au facut nefuncţional. El se va bloca probabil din prima lună de exploatare. Sper să mă înşel deşi nu prea mi se întâmplă. În ceea ce priveşte componenta aplicaţiei ECRIS IV, am citit şi eu comunicatul de presă al ministerului şi am rămas usor surprins, întrucât unele module care figurează acum ca noutăţi erau înca din ECRIS II. Statistica nu e ceva nou, modului executări era dezvoltat în ECRIS III, integrarea cu procedura de faliment era rezolvată de noi, iar procedura fusese dezvoltată de către altă firmă. Modulul de arhivare ar fi trebuit să funcţioneze, pentru că s-au plătit deja foarte mulţi bani pe el”, explică Iane.
Rateuri, scris mic şi îngrămădit
Grefierii chestionaţi de reporterii Gazeta de Cluj spun că nici măcar nu au văzut cum arată noul sistem informatic Ecris IV, iar angajaţii instanţelor care au urmat cursuri de instruire lucrează în birourile de informatizare ale instituţiilor.
“Eu nici măcar nu am văzut cum arată interfaţa noului Ecris, dar am auzit de la colegii din alte instanţe că sunt probleme mari. Sincer să spun, mă apucă groaza. Stiu că au plecat la ceva cursuri de instruire ceva colegi, dar nu grefieri, ci de la IT, iar colegii de la biroul ăsta nu operează programul ci mai mult îi repară, mă gândesc. Oricum, sistemul acesta va ajunge şi la noi şi deja ştiu că asta înseamnă aglomerarea programului, ore suplimentare neplătite. Plus că pe lângă asta mai sunt şi schimbările venite cu nebunia asta de reformă în justiţie”, spune o grefieră de la Judecătoria Cluj-Napoca. La instanţele din judeţul Vrancea, unde Ecris IV a fost implementat la sfârşitul lunii trecute. Un grefier de la Tribunalul Vrancea a explicat pentru Gazeta de Cluj cum Ecris IV dă “rateuri”. “Este extrem de enervant de câte ori trebuie să cauţi un dosar după numele părţii din proces. Sistemul îmi arată că face căutarea timp de câteva minute apoi îmi prezintă că a găsit, spre exemplu, 10 rezultate, dar după aceea nu mai arată nici un rezultat, concret, nici un dosar, nimic. Nu prea văd de ce s-au cheltuit atâţia bani pe un proiect care a durat patru ani şi nu funcţionează. Am ajuns să mergem la arhive cu sistemul ăsta informatizat şi oamenii tot pe noi ne înjură şi ne mai şi plimbăm pe hol cu dosarele-n braţe. La noi ca la nimeni, că, în final, am văzut că domnu’ ministru tot pe noi ne scoate de proşti că nu ştim să folosim calculatoru’. Interfaţa aplicaţiei este oribilă. Pe ecran sunt îngrămădite multe culori stridente, scrisul e foarte mic şi totul pare îngrămădit. Trebuie să fii nebun să pui în toate instanţele din ţară aşa ceva care nici măcar nu funcţionează”, spune grefierul chestionat.
Reproducem mai jos o parte din comunicatul Ministerului Justiţiei referitor la sistemul Ecris IV.
Ministerul Justiţiei a finalizat dezvoltarea aplicaţiei ECRIS IV, iar noua variantă, deja funcţională la Judecătoria sector IV Bucureşti din luna august a anului curent, va fi instalată în toate instanţele judecătoreşti în perioada 19-20 noiembrie. Noua variantă a aplicaţiei software ECRIS IV conţine îmbunătăţiri substanţiale faţă de varianta anterioară. Astfel, au fost adăugate submodulele de executări penale, executări civile, statistică judiciară, probaţiune. Totodată au fost introduse o serie de funcţii noi care permit: păstrarea numărului unic chiar şi în situaţia casării cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă, funcţia de rerepartizare automată a dosarelor pe complete de judecată în cazul apariţiei incidentelor procedurale ce împiedică primul complet sesizat să soluţioneze dosarul, funcţia de transfer a hotărârii judecătoreşti în format electronic de la o instanţă la alta, în cazul exercitării căilor de atac, funcţia de interconectare cu aplicaţia de evidenţă a deţinuţilor utilizată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor etc. Ministerul Justiţiei a organizat cursuri de instruire, anterior instalării aplicaţiei, la care au participat aproximativ 200 de specialişti IT şi grefieri de la toate curţile de apel şi tribunalele precum şi de la judecătoriile din Bucureşti. Au fost de asemenea furnizate manualele de instalare, administrare şi utilizare a aplicaţiei software ECRIS IV tuturor instanţelor de judecată.
Răzvan Robu
