Greii construcțiilor și imobiliari conectați la afaceri penale vor 300 milioane de euro pentru construirea bazei NATO de la Câmpia Turzii

La Câmpia Turzii, americanii își modernizează baza militară NATO în cadrul unui proiect de aproximativ 284 de milioane de euro, fără TVA. Până în momentul de față contractul este licitat de cinci societăți comerciale. Unele dintre ele reprezintă afaceri din domeniul construcțiilor la nivel european sau mondial, iar altele sunt conectate la o serie de afaceri mioritice care au cochetat cu anchetele procurorilor. Chiar dacă statul american este administratorul bazei militare, beneficiarul lucrărilor este Ministerul Apărării Naționale care va alege câștigătorul licitației.

Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii este vizată de un proces amplu de modernizare pentru că, potrivit unor demersuri ale Forţelor Aeriene SUA, urmează să devină un punct strategic pentru operațiunile armatei americane în sud-estul Europei.

Valoarea investiției din cadrul acestui proiect, care presupune o reconfigurare a bazei militare, este de 284 de milioane de euro, fără TVA. În cursa pentru obținerea acestui contract s-au înscris cinci societăți de construcții: Strabag, Danya Cebus Rom, Leviatan Design, Intrakat și Concelex. Criteriile pe care societățile trebuie să le respecte vor fi evaluate până pe 28 octombrie 2020, după care companiile selectate îşi vor putea transmite ofertele de participare. Durata de execuţie a lucrărilor este de 67 de luni de la data semnării contractului de proiectare şi execuţie.

Grupul Strabag este deținut de Raiffeisen Bank Austria. Este greu de găsit vreo primărie din ţară care să nu fi avut, de-a lungul timpului, măcar un contract atribuit austriecilor de la Bitunova, firmă din cadrul grupului. Pe de altă parte, există numeroase credite contractate de Ministerul Transporturilor ori de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) SA de la Raiffeisen Bank, tocmai pentru lucrări de construcţii de drumuri.

Pentru a vedea care este traseul banilor din infrastructură trebuie arătat că, spre exemplu, Raiffeisen Bank Austria, partener al BERD în co-finanțarea lucrărilor la Autostrada București-Brașov, este acționar majoritar al uneia dintre cele trei firme constructoare, societatea austriaca Strabag AG, care a primit fără licitație din partea statului român, în urma unui parteneriat public-privat, un tronson al Autostrăzii București-Brașov, în valoare de peste 300 de milioane de euro. STRABAG AG Austria a câștigat lucrările de execuție pe primul tronson al autostrăzii București-Brașov, secțiunea capitala – Ploiești.

Danya Cebus Rom este divizia din România a unui grup din Israel care activează în domeniul construcțiilor din Statele Unite, Rusia şi ţări din Europa Centrală şi de Est.

La noi, compania este cunoscută pentru construcţia clădirilor de birouri din proiectul AFI Cotroceni, dar şi a mallului cu acelaşi nume din București.

De asemenea, această companie a construit și baza militară americană de la Deveselu.

Afaceri grecești pe plaiuri românești

Compania Intrakat face parte din grupul grecesc Intracom, cunoscut în România pentru două afaceri răsunătoare: una cu Loteria Română și alta cu Ministerul Justiției, ambele fiind controversate.

Intrasoft și Intrarom, două dintre companiile grupului menționat anterior, au câștigat contracte de zeci de milioane de euro în România, în asociere cu firme precum Siveco, de la Ministerul Justiției sau Loteria Română. Ițele acordării acestor contracte trec prin filiera Udrea – Cocoș – Bittner, detaliile afacerilor fiind publicate în mai multe serii de anchete jurnalistice. De asemenea, afacerile respective sunt tangențiale și cu dosarul Microsoft.

În 25 iulie 2007, Centrul Naţional SIS a atribuit Intrarom SA, prin negociere directă, un contract în valoare de 1.074.312,4 lei fără TVA, pentru furnizarea de servicii de mentenanţă evolutivă. În 21 decembrie 2012, Intrarom primeşte, tot prin negociere directă, un contract de 2.397.556,59 lei fără TVA, pentru furnizarea de servicii software. Contractele au continuat şi după plecarea Corinei Artopolescu de la conducerea Centrului Naţional SIS. În 30 aprilie 2014, prin licitaţie, Intrarom este desemnată să livreze servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru echipamentele de comunicaţii şi securitate, în valoare de 4.078.722 lei fără TVA. Un contract similar, în valoare de 1.357.437 lei fără TVA, a fost încheiat în 9 mai 2014. În 30 aprilie acelaşi an, Intrarom mai primeşte un contract, în valoare de 8.833.996 de lei fără TVA, pentru mentenanţă şi suport tehnic pentru produsele hardware şi software IBM instalate şi configurate, iar, în 16 mai 2014, aceeaşi companie primeşte de la Centrul Naţional SIS un alt contract, în valoare de 3.523.489 lei fără TVA.

Intrarom, alături de Fujitsu Siemens, a participat la mai multe proiecte ale Microsoft România, începând cu anul 2003.

Intrarom SA, clientul Centrului Naţional SIS, deţine, din 2001, acţiuni la o companie denumită Lotrom SA. La momentul respectiv, din Lotrom mai făceau parte, ca acţionari, Intralot SA Gecia, Morton Fininvest Holding Luxemburg, doi greci (Tsoukalidis Konstantinos şi Antonopoulos Constantinos), Switel Corporation din Liechtenstein, precum şi controversatul personaj Ion Petre, paravan al lui Dorin Cocoş şi Alexandru Bittner în zeci de firme.

În cursul anului 2013, Curtea de Conturi a României şi Consiliul Concurenţei au constatat grave nereguli cu privire la modul în care Compania Naţională Loteria Română a încheiat mai multe contracte cu un grup de trei firme, în perioada 2003-2013. Este vorba despre Intralot SA, Intracom SA şi Lotrom SA, care, în 2013, împreună cu Loteria Română, au fost amendate cu 3,8 milioane de euro, după ce Consiliul Concurenţei a constatat că au realizat o înţelegere privind implementarea programului videoloterie în România, stabilind o obligaţie de neconcurenţă în cadrul contractului de credit-furnizor.

Americanii bagă bani serioși în baza militară de la Câmpia Turzii

Baza aeriană de lângă Turda, unde își au casa o parte din vechile avioane de luptă MiG-21 Lancer ale României, va deveni un „nod” strategic al operațiunilor aeriene desfășurate de Armata SUA în Europa pe flancul de sud-est al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare), prin care trupe și aeronave americane sunt rotite permanent, cu scopul de a descuraja operațiuni militare agresive ale Rusiei, precum cea din Crimeea, din 2014.

În baza de la Câmpia Turzii SUA a investit 14 milioane de dolari în ultimii cinci ani.

Acum, este însă vorba de o sumă mult mai mare: 130,5 milioane de dolari, cea mai mare sumă pe care Forțele Aeriene SUA o solicită Congresului, pentru investiții în infrastructura bazelor din Europa, în cadrul bugetului pentru anul fiscal 2021 (care începe în octombrie 2020).

Baza de la Câmpia Turzii poate fi folosită pentru transport aerian de suport al liniei de front, dar și pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere mai de anvergură, explică generalul Bălăceanu.

„Adâncimea îți asigură rezerva, când cei de pe prima linie își pierd capacitatea de reacție, atunci se intervine pe principiul luptei din adâncime, înspre front. O bază din prima linie trebuie să aibă în primul rând aeronavele care acționează în timp scurt și care pot ieși la interceptare, chiar și elemente de cercetare și supraveghere aeriană, dar în general capacitățile legate de transportul aerian, de capacitățile de întărire a celor din prima linie vin tot din adâncime. Și pentru misiunile complexe de cercetare și supraveghere, cu echipamente performante, care acoperă o zonă foarte mare, poți să vii tot din adâncime”, explică generalul.

Misiunile de recunoaștere și supraveghere par să devină un punct important al bazei aeriene din județul Cluj. În ianuarie 2020, din Polonia la Câmpia Turzii au fost aduse pentru a doua oară drone MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, făcând presa din România să titreze că drona care l-a ucis pe generalul iranian Soleimani a venit în România.

„Scopul mutării MQ-9 Reaper este să continuăm să strângem informații, supraveghere și recunoaștere pentru forțele aliate. Suntem aici să dezvoltăm abilitatea de a ne muta între baze rapid și de a avea infrastructura necesară”, explica în februarie, la Câmpia Turzii, generalul de brigadă Michael Koscheski, șeful operațiunilor US Air Force in Europe, cu ocazia exercițiului româno-american „Dacian Reaper 20”, explica cadrul militar.

În 2018, guvernul României a aprobat o investiție de 1,6 miliarde de lei (peste 330 de milioane de euro) pentru extinderea și modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, în ideea că acolo vor veni următoarele cinci avioane F-16 pe care România le cumpără din Portugalia.

Suma cuprindea și exproprierea a peste 370 de hectare de teren din comuna clujeană Luna, unde se află baza aeriană. Statul le-a oferit celor 1.326 de proprietari despăgubiri de circa 1,18 milioane de lei, însă mai mulți proprietari au dat statul în judecată pentru că au considerat sumele prea mici.

Până în martie 2020, din proiectul de investiții al României la Câmpia Turzii, etapizat pe 5 ani, se realizase doar împrejmuirea noului perimetru al cazarmei 1833 Câmpia Turzii.

Afaceri cu abonament

Firma Concelex, înscrisă și ea în cursa pentru contractul de construire a bazei NATO de la Câmpia Turzii, a declarat pe anul trecut o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de lei, un profit de 36.9 milioane de lei, datorii de 64.9 milioane de lei și peste 400 de angajați.

Firma este administrată de Visan Beniamin Cătălin și deținută de Daniel Pițurlea, om de afaceri din domeniul imobiliar care derulează afaceri în tandem cu Cristian Erbașu. Societatea lui Pițurlea a fost în topul preferințelor unor primari controversați din București care au fost acuzați că au cheltuit nejustificat banii. De asemenea, Erbașu este unul dintre oamenii de afaceri controversați care deține societăți comerciale abonate la contractele publice ale instituțiilor statului. În urmă cu câțiva ani, sediul companiei Erbașu a fost ținta anchetatorilor de la Direcția Generală Antifraudă și politie. Au fost ridicate acte contabile, iar proprietarul Cristian Erbașu a fost dus la audieri, în calitate de martor. Compania pe care au anchetat-o autoritățile pentru o posibilă fraudă a fost moștenită de la tatăl lui, Mihail Erbasu, care s-a sinucis în urmă cu mai mulți ani, în condiții misterioase, în vila sa din Snagov. Potrivit anchetatorilor, afacerea vizată avea ramificații în aproape jumătate de țară. 116 firme au fost urmărite penal pentru evaziune fiscala și spălare de bani. Prejudiciul estimat se ridica la aproximativ 30 de milioane de euro, dar sumele spălate de suspecți erau estimate la 100 de milioane de euro.

Însă, Erbașu nu a fost trimis în judecată și, mai mult, firmele sale și-au revenit spectaculos.

Portalul instanțelor de judecată a fost dat pe mâna grecilor

În anul 2006, Ministerul Justiției a încheiat contractul pentru Ecris IV cu o altă firmă grecească. Din motive care nu au fost făcute publice, Ministerul Justiţiei a renunţat la serviciile societăţii care lucrase până atunci la Ecris şi a ales o firmă grecească European Dynamics pentru realizarea sistemului Ecris IV şi societatea Total Soft pentru mentenanţa Ecris-ului. SC Total Soft este administrată de grecul Kiakidis Theodoros, acţionarii minoritari sunt Dan Liviu Drăgan şi Florin Manea, iar principalul acţionar este SC Smart Investment Software Solution, un SRL deţinut de off-shore-ul grecesc Ferabosco Investments LTD. Cu alte cuvinte, contractul în valoare de 1.650.000 de euro din Fonduri Phare a ajuns la greci. Pe lângă suma contractului, de la bugetul de stat se mai plătesc lunar peste 40.000 de lei societăţii Total Soft pentru mentenanţa sistemului.

Acuzații de spionaj

Socrates Kokkalis, unul dintre fondatorii grupului Intracom, a fost acuzat că a colaborat cu structura STASI. El a fost și președintele clubului sportiv grecesc Olympiakos, iar în cadrul acestei organizații, mâna lui dreaptă era grecul TSOUKALIDIS KONSTANTINOS. Kokkalis s-a născut în Atena, în 1939, apoi a emigrat împreună cu familia în Iugoslavia și ulterior în România, unde și-a petrecut o bună parte din viață.

După absolvirea liceulului „I.L.Caragiale” din București, a plecat în Rusia unde și-a început studiile universitare, pe care le-a continuat la Universitatea Humboldt din Berlin, obținând masteratul în fizică și electronică. A înființat societatea Intracom în 1967, iar Intrarom a fost prima filială a acestei societăți. El a fost acționat în justiție sub acuzațiile de „spionaj în favoarea STASI, spălare de bani și însusire de bunuri date spre păstrare”. În instrumentarea cazului au prevalat acuzațiile parlamentarului Panayioti Kammenou, care a prezentat procurorului documente din care reiese că Socrates Kokkalis a fost agent al Stasi și a venit în Grecia pentru a aduce tehnologie occidentală în țările din blocul răsăritean.

Acuzațiile de spălare de bani, escrocherie și însusire de bunuri date spre păstrare sunt legate de cazul jocului de loto organizat în Rusia.

”Noi ne-am străduit!”

Firma Leviatan Design este o companie administrată de Cătălin Podaru, care este și unicul acționar. Pentru anul trecut, compania a declarat o cifră de afaceri de 12,5 milioane de lei, un profit de 5 milioane și 31 de angajați. Unul dintre reprezentanții firmei spune că s-au străduit să îndeplinească criteriile de eligibilitate. ”Dacă ne-am înscris noi ne-am străduit să îndeplinim toate criteriile pentru a deveni eligibili și să fim acceptați în cadrul procedurii restrânse pentru atribuirea contractului”. Compania se ocupă de construirea unui colegiu militar din România, un hangar din cadrul Aeroportului Otopeni, de studiul de prefezabilitate al bazei aeriene de la Câmpia Turzii, etc.