Deputatul democrat-liberal explica de ce românii plătesc mai mult la energie, dând vina pe băieţii deştepţi. Acesta face o analiză a costurilor privind factura pe care cu toţii o plătim la energie. Titlul textului trimis de Gurzău este „Despre factură fără ură. Cum s-a transformat factura la întreținere în întreținerea băieților deștepți din energie.”
„V-am mai explicat ce anume conţine factura de electricitate de vine atât de umflată să vă atenteze cu 20% în plus la buzunare: “certificatele verzi” şi “contribuţia pentru cogenerare”. Ambele sunt directive europene relativ recente, adoptate într-o formă sau alta de toate ţările membre. România a ales însă formele cele mai dure şi a negociat cel mai puţin avantajele pe care le avea deja. Doar trebuiau și “băieţii deştepţi” să poată călări în continuare sistemul energetic. Numai pentru “certificatele verzi”, în următorii 10 ani ar trebui ca 10 miliarde de euro să iasă din buzunarele consumatorilor şi să intre în ale producătorilor de energie verde. Metoda este următoarea: fiecare MWh regenerabil produs primeşte un număr de “certificate” – 6 pentru solar, 3 pentru hidro, 3 pentru biomasă, 2 pentru eolian. Ele pot fi vândute pe bursa dedicată, nu mai scump de 55 de euro fiecare şi nu mai ieftin de 27 de euro fiecare. Distribuitorii sunt obligaţi să cumpere un număr de certificate, proporţional cu ţinta. Aşa se face că în februarie certificatele au adăugat 12,5% la factură, adică pentru fiecare 8 kWh consumaţi românii au plătit încă unul. Iar cifra va tot creşte, odată cu ponderea regenerabilelor. Scopul este ca, până în 2020, 24% din energie să provină din surse “verzi” (deşi ţinta la nivel european este de numai 20%). Pentru asta, România oferă cea mai generoasă schemă de compensare şi impune cele mai mari penalităţi pentru cei care nu se conformează. Mai mult, România a acceptat să scoată de la numărătoare hidrocentralele de peste 10MW putere instalată, care asigură deja 30% din consumul total şi ar fi arătat că ţinta a fost respectată dintotdeauna. În ceea ce privește cogenerarea, vorbim despre o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, din nou, consumatorii) subvenţionează producţia simultană de electricitate şi căldură, mai exact “cogenerare de înaltă eficienţă”. Costul pe 12 ani este de 4,7 miliarde de euro. Şi asta este o schemă pe care România a mai experimentat-o prin tradiţionalele CET-uri care în afară de curent produc şi căldură pentru RADET, care vine pe ţeavă şi încinge caloriferele la preţuri ameţitoare. Păi dacă eficienţa e aşa înaltă, de ce mai trebuie subvenţie? Iar legiuitorul explică printr-un nonsens rar: “În aceste condiții, menținerea în piață a centralelor de cogenerare, ce realizează economii de combustibil față de producerea separată, dar înregistrează costuri de producere semnificativ mai mari, nu poate fi realizată fără acordarea unui sprijin”. Deci fac economii atât de mari că nu rezistă pe piaţă!
Vestea proastă pentru acești băieți deștepți s-ar putea să le fie dată chiar de către premierul Victor Ponta, lăsar să plece la Bruxelles să participle la “dineul” CE. Un „dineu” cu trei teme pe agendă, între care cea mai importantă pentru România este energia. Consiliul liderilor UE din 22 mai va da, inevitabil, veşti proaste unora dintre investitorii în economie, oricare va fi decizia luată în privinţa schemei de susţinere a energiei regenerabile. Dacă subvenţiile se reduc, aşa cum va propune şi Victor Ponta, raliindu-se Germaniei şi Spaniei, cei care vor primi lovitura vor fi investitorii în eoliene şi solare, nişă care a explodat, practic, în România, în ultimii ani. Dacă se păstrează la un nivel apropiat de cel actual, oameni de afaceri precum Lakshmi Mittal, unul din cei mai mari jucători din siderurgie, ameninţă că cu retragerea din Uniunea Europeană. Printre consecinţe: închiderea Sidex Galaţi.
Până atunci, vă propun să analizăm ce anume plătim când ne vine factura la întreținere (întreținerea băieților deștepți, firește):
• Factură uriaşă la RADET, care continuă să includă indirect “pierderile de pe reţea”, deşi altfel sună minciuna la contorizare.
• Taxele care se transformă în subvenţii pentru căldură.
• Gazele scumpe, inclusiv ca urmare a faptului că Petrom şi-a făcut centrală de “înaltă eficienţă” pentru a ocoli interdicţia de export, cu banii economisiţi din redevenţa minusculă cerută de stat.
• Contribuţia pentru cogenerare, care nu lasă sistemul să sucombe – o privire sumară pe lista beneficiarilor îi scoate la iveală pe câţiva dintre aceiaşi “băieţi deştepţi” care învârteau curentul “ieftin” sau gazul “ieftin”.
• Certificatele verzi în schimbul faptului că CET-urile de de “înaltă eficienţă”, vai, scot fum.
• TVA, acciză (!), taxă radio-TVA”, arată deputatul PDL Cluj, Adrian Gurzău.
