După ce la începutul săptămânii premierul Bulgariei anunţa că deficitul bugetar al ţării sale este mult mai mare decât a lăsat fosta conducere să se ştie, în ultimele zile a început să anunţe măsurile de austeritate pe care le va adopta vecina noastră din sud. Boiko Borisov, prim-ministrul bulgar, a declarat că printre motivele care stau în spatele problemelor financiare ale ţării stau proiectele precum centrala nucleară de la Belene sau contractele ilegale încheiate de fostul guvern care nu au mai putut fi onorate (în valoare de peste 2,12 miliarde de leve, peste 4 miliarde de lei), iar documentele descoperite care înfăţişează aceste probleme ale Bulgariei au fost predate procurorilor.
Guvernul Borisov şi-a concentrat măsurile de austeritate pe cei bogaţi, după ce ideea de a creşte taxele pe sănătate a iscat proteste din partea oamenilor de afaceri, iar planurile de a reduce sporurile pentru bugetari a atras rezistenţă. Potrivit Reuters, Borisov a afirmat: „Ne atingem de salariile mari, de proprietăţile mari, astfel ca pe timp de criză să putem uşura greutatea cu solidaritate”. Noile măsuri vin în întâmpinarea protestelor recente cauzate de scăderea bugetului cu 5.1% anul trecut şi anunţarea unor măsuri austere.
Taxă pe lux şi conturi consistente
Agenţia de presă din Sofia, Novinite, informează despre măsurile de austeritate pe care Guvernul bulgar îşi propune să le adopte pentru a contrabalansa deficitul bugetar. După o întâlnire a cabinetului său în cadrul căreia s-au discutat măsurile anticriză, premierul a arătat că rezerva fiscală a Bulgariei este în prezent de 6,5 miliarde de leve bulgare, echivalentul a 13,5 miliarde de lei. Cabinetul său de centru-dreapta îşi propune să definitiveze planul pentru ieşirea din criză după discuţii cu angajatorii şi sindicatele, care par să fie de acord cu 80% din măsurile prezentate de cabinetul Borisov, potrivit Ministrului Finanţelor, Simeon Dyankov. Printre cele 48 de măsuri anunţate de guvern se numără taxa pe lux sau introducerea unor limitări salariale în sectorul bugetar.
Potrivit lui Borisov, impozitele fixe pe venit, contribuţiile sociale şi taxele pentru corporaţii vor rămâne neatinse, însă va fi introdusă o „taxă de lux” pentru a uşura trecerea prin criza financiară. Aceasta va taxa proprietarii de autoturisme cu peste 150 de cai putere, iahturi şi case sau apartamente de peste 250 de metri pătraţi.
Plafon pentru salariile bugetarilor
O altă măsură anti-criză în Bulgaria va fi crearea unei limite superioare pentru salariile bugetarilor. Borisov a declarat, citat de agenţia de presă bulgară: „Salariul primului-ministru trebuie să fie cel mai mare dintre cele ale angajaţilor la stat. Eu lucrez sâmbăta şi duminica şi duc acasă mai puţin de 3000 de leve bulgare (aprox. 6.250 de lei, n.r.)”. Acesta a subliniat că există spitale de stat unde salariul mediu pe lună este de 35.000 de leve (72.860 de lei) sau chiar dublu. De asemenea, premierul bulgar a evidenţiat faptul că guvernul său nu se va atinge de taxele din sectorul privat, însă va stabili o taxă pentru depozitele bancare de peste 100.000 de leve (circa 200.000 de lei). Guvernul îşi propune şi privatizarea unor proprietăţi de stat.
Bulgarii mai doresc să permită Fondului de Argint, un mecanism creat pentru a stabiliza resursele fondurilor de pensii, să investească în instrumente financiare domestice cu risc scăzut. Nici o taxă nu va fi introdusă pentru pensii, doar pensionarii care muncesc vor mai plăti contribuţii sociale din venit. Borisov a afirmat „Mâinile jos de pe pensii, săraci, mame cu copii”, potrivit The Sofia Echo. În plus, acesta a renunţat la ideea de a le impune celor 15,000 de bugetari să-şi plătească singuri contribuţiile sociale la fondul de pensii şi asigurări de sănătate, care le-ar fi redus veniturile cu 12 %, şi a declarat că măsurile actuale vor permite guvernului să menţină politicile actuale în această privinţă, urmând ca proiectul să fie rediscutat la sfârşitul lui 2011, când proiecţiile oficiale presupun că va lua sfârşit criza în Bulgaria.
Dacă vor fi implementate, măsurile ar putea aduce între cinci şi opt miliarde de leva către bugetul de stat, echivalentul a între 10 şi 15 miliarde de lei. Varianta finală a propunerilor va fi supusă aprobării cabinetului Borisov şi se aşteaptă să fie votate săptămâna aceasta. Guvernul îşi propune ca deficitul bugetar să nu depăşească 2% din PIB anul acesta şi să se situeze printre cele mai mici din Uniunea Europeană, cu toate costurile asociate, inclusiv reducerea cheltuielilor bugetare.
Tot săracii vor duce greul crizei
În vizita sa în Quatar de săptămâna trecută, Boiko Borisov a declarat că „dacă bulgarii vor, pot ajuta ţara să iasă din criza economică într-un an şi jumătate”. În schimb, un expert local susţine că Bulgariei îi va lua o perioadă extinsă de timp să îşi revină din criză, atâta timp cât creşterea sa economică devine mai puternică în fiecare an. Agenţia bulgară de presă BGNES îl citează pe Boyan Durankev, profesor la Universitatea Economiei Naţionale şi a Lumii din Sofia, care afirmă că „Bulgaria va începe să se târască afară din criză cam în şapte sau opt ani şi numai în condiţiile în care începe să înregistreze o creştere economică stabilă de 3-4% pe an”. În legătură cu măsurile anunţate recent de guvernul bulgar, Durankev a declarat că până la urmă tot contribuabilul de rând va suporta cele mai mari poveri ale revenirii economice, în timp ce bogaţii nu se vor simţi deloc afectaţi. Planul de a creşte taxa pe valoare adăugată cu două procente până la 22% va creşte preţurile finale pentru toate produsele şi serviciile cu până la 10%, arată acesta. „80% din populaţia Bulgariei va trebui să suporte greutăţile crizei, în timp ce acei 15% care deţin iahturi, avioane, maşini mari şi proprietăţi valoroase vor râde de noua taxă pe lux”, afirmă Durankev. Acesta a afirmat că ce a fost mai rău nu a trecut şi că pe când aceasta se va întâmpla Bulgaria nu va fi într-o situaţie similară Greciei, ci chiar mai grea. Măsurile pe care Durankev le-ar fi recomandat Guvernului sunt înlocuirea taxei fixe cu una progresivă şi oprirea pierderii de fonduri la nivel local ţi în instituţiile centrale ale statului.
Diana Gabor
