Guvernul şi-a asumat, ieri, răspunderea pentru Codul Civil şi Codul Penal, în două şedinţe succesive ale camerelor reunite ale Parlamentului. Premierul Emil Boc a ţinut să explice în faţa deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţă care au fost motivele pentru care s-a decis asumarea răspunderii de către Guvern pentru cele două coduri. “"Elaborarea şi adoptarea unui nou Cod Penal reprezintă un moment crucial în evoluţia legislativă a oricărui stat. Decizia de a elabora un nou Cod Penal reprezintă un corolar al evoluţiei economico-sociale, dar şi al revoluţiei doctrinei şi jurisprudenţei din România. Această decizie de creare a unui nou instrument juridic în materie penală este fundamentată şi de neajunsurile existente în actuala reglementare. Codul Penal actual a fost adoptat prin legea 15 din 1968 şi se află în vigoare din 1 ianuarie 1969. Deşi începând cu anul 1990 a existat o preocupare constantă pentru înlăturarea unor reglementări incompatibile cu exigenţele statului de drept, modificările operate nu au fost şi nu puteau fi în măsură să determine o modificare structurală a reglementării penale române", a explicat premierul. Acesta a arătat că, în prezent, există 250 de legi speciale conţinând dispoziţii penale, care completează actualele reglementări existente în cod, fiind necesar un nou Cod Penal care să unească aceste reglementări. Printre noutăţile pe care le aduce Codul Civil se numără legiferarea instituţiei logodnei, posibilitatea soţilor de a opta pentru regimul comunităţii legale sau pentru separaţia bunurilor, dar şi divorţul pe cale administrativă şi divorţul direct la notar în cazul în care nu există copii proveniţi din căsnicia respectivă şi dacă ambii soţi sunt de acord cu despărţirea. Totodată vor putea fi ipotecate şi bunurile mobile, au fost introduse noi tipuri de contracte speciale precum cel de comision, de consignaţie, de expediţie, de transport, de agenţie, de depozit sau hotelier şi sunt reglementate distinct contractele bancare, fiind introduse garanţii suplimentare pentru clienţi şi obligaţia băncii de a informa clienţii, periodic asupra evoluţiei conturilor.
În ceea ce priveşte Codul Penal, acesta introduce pedepse complementare precum interzicerea dreptului de a se apropua de locuinţa, locul de muncă sau alte locaţii unde victima îşi desfăşoară activitatea. În plus, codul reglementează răspunderea penală a minorilor prin aplicarea măsurilor educative neprivate de libertate. Măsurile cu privare de libertate devin excepţii şi se aplică doar pentru infracţiuni grave sau multiple. Violenţa domestică reprezintă circumstanţă agravantă în cazul infracţiunilor contra integrităţii corporale şi a sănătăţii, iar avortul nu va fi pedepsit. În schimb, violenţa faţă de femeile însărcinate, în cazul în care are ca urmare lezarea fătului, vătămarea corporală sau moartea acestuia după naştere, este incriminată.
Potrivit Constituţiei, un sfert dintre parlamentari pot depune o moţiune de cenzură împotriva acestor coduri în maxim trei zile de la asumarea răspunderii şi prezentarea proiectelor de lege. Dacă moţiunea este admisă, Guvernul este demis. Dacă moţiunea nu întruneşte voturile necesare proiectele se consideră adoptate şi devin obligatorii pentru Guvern. Până în acest moment doar PNL şi-a anunţat intenţia de a depune o moţiune de cenzură pentru cele două coduri.
Simona Curcian
