Criminalitatea "gulerelor albe" este cel mai greu de dovedit, din cauza faptului ca are un nivel de contrareactie extrem de puternic, comparativ cu celelalte forme de criminalitate întâlnite la noi în tara. Devalizatorii de banci, marii contrabandisti si evazionisti, spalatorii de bani, vor ajunge extrem de greu dupa gratii. Nu demult acestora li sa facut un cadou neasteptat, prin câteva modificari aduse Codului penal si Codului de procedura penala. În viitor, probatoriul "gulerelor albe" va fi aproape imposibil de realizat, din cauza unor îngradiri execesive, poate unele provocate de abuzurile unor procurori "penali", ale interceptarilor convorbirilor telefonice, invinuitul trebuind sa fie revenit imediat ca-i vor fi ascultate convorbirile, perchezitiile devenind cvasi-inoperante.

Cireasa pe tort a fost pusa de prevederea conform careia marii infractorii au fost scosi depe lista celor cu risc de "pagube cu consecinte deosebit de grave", ceea ce atragea amenzi mari, ridicând stacheta de la 60.000 euro, la 10.000.000 euro.</h5>

Compania de consultanta si audit KPMG da o definitie "gulerelor albe", find de parereca în cea mai mare parte a cazurilor, un membru al acestor grupuri este un barbat, cu vârsta de 30-40 de ani, care ocupa, de regula, o functie de conducere în cadrul compartimentului economic a firmei unde este angajat. Este lacom si oportunist, meticulos si extrem de capabil sa identifice si sa exploateze la maximum vulnerabilitatile structurii de control financiar intern.

Este portretul-robot al haiducului modern, asa cum a fost el identificat de catre KPMG, o celebra companie internationala de audit, consultanta financiara si fiscala, care a finalizat de curând un studiu ce a avut drept scop alcatuirea profilului infractorilor cu "gulere albe". La nivelul judetului Bistrita-Nasaud aceasta categorie de infractori îsi face simtita prezenta, atât în cadrul unor firme autohtone, cât si straine, dar si în cadrul unor structuri ale statului cu atributiuni pe linia combaterii acestui gen de criminalitate.

Magnitudinea fenomenului de criminalitate economico-financiara, domeniul exclusiv al "gulerelor albe", nu poate fi cuantificat în Bistrita, în primul rând, din cauza faptului ca te afli în fata a trei seturi de cifre sau de evidente – ale politiei, ale parchetului si ale justitiei- cu niste diferente enorme. Structurile din cadrul IPJ Bistrita-Nasaud care au în atributiuni in investigarea acestor infractiuni sunt Serviciul de Investigare a Fraudelor, pentru cele simple, în care infractorii actioneaza individual  si Serviciul de Combatere a Crimei Organizate, împotriva grupurilor organizate, care comit infractiuni contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor informatice, a infractiunilor financiare comise prin sistemele informatice, infractiuni cu carti de credit, de piraterie, software comise prin internet.

Diferenta cifrelor este explicata de faptul ca politia instrumenteaza un anumit numar de cazuri pe care le înainteaza la parchet, aici o parte din ele primesc diferite solutii care infirma rezolvarea data de catre politie, mai departe, din ce a ramas, parchetul întocmeste rechzitoriile de trimitere în judecata si le înainteaza instantelor. Din ceea ce a trimis politia, dupa filtrul de la parchet, condamnarile definitive a "gulerelor albe" sunt foarte rare. Fac puscarie doar cei care nu au bani îndeajuns sa plateasca avocati si cei care nu au relatii.

Criminalitate economico-financiara nu este un fenomen specific societatii românesti, ci este o consecinta nedorita a globalizarii economiei. Esential pentru cei în drept este

identificarea acestor "gulere albe", a celor care spala bani, utilizeaza firme fantoma sau recurg la paradisuri fiscale pentru a eluda plata taxelor vamale. Responsabilitatea combaterii acestui fenomen revine atât organismelor de stat abilitate, cât si mediului de afaceri local, care trebuie sa se autoproteajeaze.

Ca membrii cu drepturi depline a UE, oamenii de afaceri, patronii ar trebui sa aiba multiple obligatii în combaterea infractiunilor comise de "gulerele albe", concretizate

prin atentionarea entitatilor statului asupra oricarui tip de amenintarecare care ar putea constitui o agresiune la stabilitatea economica. Nu ar trebui sa uitam, ca aceste asa-zise "gulere albe" au provocat cascada falimentelor dureroase ale colosilor americani, Xerox, Enron, Andersen, care au adus pagube de circa 80 de miliarde de dolari.

La fel nu ar trebui uitat cazul Parmalat, care a costat economia Italiei, 1% din PIB. Situatia în acest domeniu de infractionalitate este grava, nu din cauza lipsei legislatiei sau a institutiilor abilitate, ci a lipsei de actiune eficienta. Marile probleme în judetul Bistrita-Nasaud le ridica firmele fantoma, adica acele entitati economice care deruleaza activitati de import, cu marfa subevaluata si care în complicitate cu anumiti operatori vamali sau cu functionari publici corupti reusesc sa spele sume imense de bani.

Datorita legislatiei excesiv de permisive, retele specializate de "gulere albe" retrag zilnic din bancile bistritene sume mari de euro si dolari cash, pentru a fi folosite, chipurile la achizitia de produse  agricole sau animale. Una din cele mai predilecte oportunitati pentru mafia "gulerelor albe" în judetul Bistrita-Nasaud este restituirea ilegala de TVA. Prin adevarate inginerii financiare, sau dupa cum plastic le-a numit cineva, adevarate figuri de gimnastica financiara, paguboase pentru statul român, bugetul de stat a fost pagubit cu zeci de miliarde de lei.

Aceasi metoda, a figurilor de gimnastica financiara, este des practicata de acesti adevarati haiduci moderni, "gulerele albe", mai ales în domeniul achzitiilor publice, a folosirii unor documente cu regim special, sau a unor instrumente de plata falsificate sau cesionarea fictiva a partilor sociale. Trebuie înteles faptul ca infractiunile comise de "gulerele albe", în marea majoritate a cazurilor ar putea avea loc, daca nu ar exista o complicitate, reciproc avantajoasa, din partea unor functionari publici din institutiile cu atributii de control, în domeniul economico-financiar, iar acest fapt a dus la o escaladare fara precedent a acestui gen de criminalitate în România. La ora actuala se duc discutii privind competenta de cercetare a acestor infractiuni.

Date de ultima ora converg spre ideea ca, aceasta competenta, de cercetare a criminalitatii economico-financiare, sa fie transferata la Garda Financiara, iar Politia Economica sa fie desfiintata. Va urma, probabil, dupa alegerile europarlamentare si refe-rendum, elaborarea si aprobarea unui proiect de ordonanta, prin care competentele de cercetare a criminalitatii economico-financiare sa fie transferate la Garda Financiara. Primul ministru Calin Popescu Tariceanu arata în legatura cu acest subiect, ca Politia Economica, fosta Milite Economica din România comunista, nu exista în nici o tara europeana.

Zaharia Cotoc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here