Hidrocentrala de la Tarnita: miliarde degeaba

Ministerul Economiei a emis un proiect de construcţie a unei hidrocentrale în zona Tarniţa-Lăpuşteşti, de 1000 MW. În cazul unei breşe în sistemul energetic naţional, hidrocentrala va putea satisface, pentru scurt timp, tot necesarul de energie electrică al României. Hidrocentrala este, în momentul de faţă, doar în stadiu de proiect. Până acum nu există niciun studiu care să demonstreze dacă centrala este viabilă sau care este impactul asupra mediului. Costul hidrocentralei va fi de 1,5 miliarde de euro, iar construcţia va dura 7 ani

În următoarea perioadă, se va da „startul” celui mai mare proiect de infrastructură din judeţ. Cu o valoare de 1,5 miliarde euro, hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti va putea satisface necesarul de curent electric din toată zona Transilvaniei, iar în caz de nevoie,  pentru o perioadă scurtă de timp, nesesarul de energie pentru toată ţara. Totuşi, respectivul proiect este „în aer”,  actualmente neexistând niciun studiu sau plan relevant care să demonstreze dacă proiectul este viabil sau care ar fi impactul asupra mediului înconjurător.

Investiţie  în „aer”

Ministerul Economiei a emis un proiect de hotărâre pentru realizarea unei hidrocentrale în zona Tarniţa-Lăpuşteşti, însă aceasta nu prezintă aviz de mediu.  „La Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj nu a fost depusă documentaţia în vederea obţinerii acordului de mediu pentru proiectul Hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşeşti”, arată un comunicat remis de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, la solicitarea Gazetei de Cluj. Mai departe, directorul Hidroelectrica Cluj a anunţat că ultimul studiu de mediu a fost realizat în 1995. „Studiile de impact asupra mediului sunt făcute în diverse etape începând din urmă cu 30 de ani. Cel mai recent studiu a fost realizat în 1995. În momentul de faţă nu există un studiu de impact actual, relevant pentru anul 2009”, a declarat directorul Hidroelectrica Cluj, Dorin Chiorean. În ceea ce priveşte impactul asupra mediului, directorul Hidroelectrica Cluj a declarat că acesta va fi unul nesemnificativ, odată cu realizarea proiectului doar 40 de hectare de păşune fiind distruse, iar o porţiune mică de pădure va fi defrişată pentru a se putea realiza drumurile forestiere pe care vor trece maşinile care vor ajuta la construirea hidrocentralei. Totuşi, datele comunicate de acesta nu au făcut obiectul unui studiu recent. „ Proiectul hidrocentralei va avea un impact mic asupra mediului. Ecosistemul nu va fi afectat într-o mare măsură, în condiţiile în care centrala va fi una subterană. Totuşi, pentru bazinul de sus al hidrocentralei vor fi distruse aproximativ 40 de hectare de păşune, terenuri care urmează să fie expropriate de la cetăţeni”, a mai spus Dorin Chiorean. Impactul pe care îl va avea centrala asupra sistemului energetic se va simţi la nivel naţional. „ Toată ţara va simţi efectele realizării acestui proiect. Astfel, această hidrocentrală va produce 1000 MW prin intermediul a patru grupuri reversibile turbină pompă, fiecare de 250 MW”, a explicat directorul Hidroelectrica Cluj. Chiorean a explicat că centrala va fi foarte utilă în perioadă de gol de sarcină. „Hidrocentrala va funcţiona non-stop, pentru că pentru a o porni va dura 24 de ore şi pentru oprirea acesteia se va aloca un timp de încă 24 de ore. Astfel, în perioada de gol de sarcină va fi foarte utilă, când sâmbătă şi duminică românii consumă mai mult curent”, a anunţat Chiorean. Construcţia hidrocentralei va costa 1,5 miliarde de euro, iar proiectul se va realiza într-o perioadă de 7 ani.

Lobby de la premier

Premierul Emil Boc a făcut presiuni pentru ca proiectul centralei din judeţul Cluj fie prioritar pe agenda guvernului. „Ministerul Economiei, prin reprezentanţii săi, va colabora cu celelalte autorităţi ale administraţiei centrale şi locale implicate în procesul de implementare a măsurilor, care vor răspunde cu operativitate solicitărilor acestuia”, a declarat Emil Boc. Valoarea hidrocentralei este de 1,1 miliarde plus TVA, însă construcţia va fi însoţită şi de racordarea la sistem a centralei, care va fi realizată de operatorul de stat Transelectrica. Înainte ca proiectul să demareze, va fi constituită o comisie interministerială şi un secretariat tehnic pentru coordonarea procesului de selectare a consultanţilor şi a investitorilor şi de formare a noii societăţi, iar hidrocentrala va fi declarată una de utilitate publică. Pentru derularea proiectului urmează să se înfiinţeze o societate nouă alcătuită din Hidroelectrica şi din investitori strategici cu potenţial financiar, care vor susţine investiţia. Noua societate mixtă va funcţiona pentru cel puţin 30 de ani de la începerea exploatării comerciale de către firma în cauză.

Curent la vânzare

Totalul investiţiilor de 1,3 miliarde de euro vor fi realizate în proporţie de 10% de către guvernul României, iar restul de 90 de procente vor veni din partea unor investitori externi sau din împrumuturi. Valoarea creditelor va trebui să fie returnată într-o perioadă de 10 până la 12 ani. Investiţia va fi recuperată într-o perioadă cuprinsă între 15 şi 18 ani. Hidrocentrala va putea să producă energie în cazul în care sistemul naţional de energie din România va avea o breşă. Hidrocentrala ar urma să îmbunătăţească regimul de funcţionare al energiei realizate de către reactoarele  nuclear-electrice de la Cernavodă, al termocentralelor pe combustibili fosili şi în cogenerare. O altă funcţie care va fi o urmare a demarării proiectului este crearea unei rezerve energetice la nivel naţional pentru frecvenţa primară regulată şi, în al doilea rând, pentru frecvenţa secundară a puterii regulate. Proiectul hidrocentralei va avea o participare la interconectarea la sistemul energetic de la nivel naţional şi o participare activă în cadrul aportului de energie creată la nivel naţional. Adică, odată cu implementarea acestui proiect, România va avea suficientă energie electrică pentru a satisface nevoile interne, dar şi pentru a vinde curent electric în alte ţări.  

Tiberiu Hrihorciuc