Ministerul Economiei a emis un proiect de constructie a unei hidrocentrale in zona Tarnita-Lapustesti, de 1000 MW. In cazul unei brese in sistemul energetic national, hidrocentrala va putea satisface, pentru scurt timp, tot necesarul de energie electrica al Romaniei. Hidrocentrala este, in momentul de fata, doar in stadiu de proiect. Pana acum nu exista niciun studiu care sa demonstreze daca centrala este viabila sau care este impactul asupra mediului. Costul hidrocentralei va fi de 1,5 miliarde de euro, iar constructia va dura 7 ani.

In urmatoarea perioada, se va da startul celui mai mare proiect de infrastructura din judet. Cu o valoare de 1,5 miliarde euro, hidrocentrala de la Tarnita-Lapustesti va putea satisface necesarul de curent electric din toata zona Transilvaniei, iar in caz de nevoie,  pentru o perioada scurta de timp, necesarul de energie pentru toata tara. Totusi, respectivul proiect este „in aer”,  actualmente neexistand niciun studiu sau plan relevant care sa demonstreze daca proiectul este viabil sau care ar fi impactul asupra mediului inconjurator.
Investitie  in „aer”
Ministerul Economiei a emis un proiect de hotarare pentru realizarea unei hidrocentrale in zona Tarnita-Lapustesti, insa aceasta nu prezinta aviz de mediu.  „La Agentia pentru Protectia Mediului Cluj nu a fost depusa documentatia in vederea obtinerii acordului de mediu pentru proiectul Hidrocentralei Tarnita-Lapusesti”, arata un comunicat remis de catre Agentia pentru Protectia Mediului Cluj, la solicitarea Gazetei de Cluj. Mai departe, directorul Hidroelectrica Cluj a anuntat ca ultimul studiu de mediu a fost realizat in 1995. „Studiile de impact asupra mediului sunt facute in diverse etape incepand din urma cu 30 de ani. Cel mai recent studiu a fost realizat in 1995. In momentul de fata nu exista un studiu de impact actual, relevant pentru anul 2009”, a declarat directorul Hidroelectrica Cluj, Dorin Chiorean. In ceea ce priveste impactul asupra mediului, directorul Hidroelectrica Cluj a declarat ca acesta va fi unul nesemnificativ, odata cu realizarea proiectului doar 40 de hectare de pasune fiind distruse, iar o portiune mica de padure va fi defrisata pentru a se putea realiza drumurile forestiere pe care vor trece masinile care vor ajuta la construirea hidrocentralei. Totusi, datele comunicate de acesta nu au facut obiectul unui studiu recent. „ Proiectul hidrocentralei va avea un impact mic asupra mediului. Ecosistemul nu va fi afectat intr-o mare masura, in conditiile in care centrala va fi una subterana. Totusi, pentru bazinul de sus al hidrocentralei vor fi distruse aproximativ 40 de hectare de pasune, terenuri care urmeaza sa fie expropriate de la cetateni”, a mai spus Dorin Chiorean. Impactul pe care il va avea centrala asupra sistemului energetic se va simti la nivel national. „ Toata tara va simti efectele realizarii acestui proiect. Astfel, aceasta hidrocentrala va produce 1000 MW prin intermediul a patru grupuri reversibile turbina pompa, fiecare de 250 MW”, a explicat directorul Hidroelectrica Cluj. Chiorean a explicat ca centrala va fi foarte utila in perioada de gol de sarcina. „Hidrocentrala va functiona non-stop, pentru ca pentru a o porni va dura 24 de ore si pentru oprirea acesteia se va aloca un timp de inca 24 de ore. Astfel, in perioada de gol de sarcina va fi foarte utila, cand sambata si duminica romanii consuma mai mult curent”, a anuntat Chiorean. Constructia hidrocentralei va costa 1,5 miliarde de euro, iar proiectul se va realiza intr-o perioada de 7 ani.
Lobby de la premier
Premierul Emil Boc a facut presiuni pentru ca proiectul centralei din judetul Cluj fie prioritar pe agenda guvernului. „Ministerul Economiei, prin reprezentantii sai, va colabora cu celelalte autoritati ale administratiei centrale si locale implicate in procesul de implementare a masurilor, care vor raspunde cu operativitate solicitarilor acestuia”, a declarat Emil Boc. Valoarea hidrocentralei este de 1,1 miliarde euro plus TVA, insa constructia va fi insotita si de racordarea la sistem a centralei, care va fi realizata de operatorul de stat Transelectrica. Inainte ca proiectul sa demareze, va fi constituita o comisie interministeriala si un secretariat tehnic pentru coordonarea procesului de selectare a consultantilor si a investitorilor si de formare a noii societati, iar hidrocentrala va fi declarata una de utilitate publica. Pentru derularea proiectului urmeaza sa se infiinteze o societate noua alcatuita din Hidroelectrica si din investitori strategici cu potential financiar, care vor sustine investitia. Noua societate mixta va functiona pentru cel putin 30 de ani de la inceperea exploatarii comerciale de catre firma in cauza.
Curent la vanzare
Totalul investitiilor de 1,3 miliarde de euro vor fi realizate in proportie de 10% de catre guvernul Romaniei, iar restul de 90 de procente vor veni din partea unor investitori externi sau din imprumuturi. Valoarea creditelor va trebui sa fie returnata intr-o perioada de 10 pana la 12 ani. Investitia va fi recuperata intr-o perioada cuprinsa intre 15 si 18 ani. Hidrocentrala va putea sa produca energie in cazul in care sistemul national de energie din Romania va avea o bresa. Hidrocentrala ar urma sa imbunatateasca regimul de functionare al energiei realizate de catre reactoarele  nuclear-electrice de la Cernavoda, al termocentralelor pe combustibili fosili si in co-generare. O alta functie care va fi o urmare a demararii proiectului este crearea unei rezerve energetice la nivel national pentru frecventa primara regulata si, in al doilea rand, pentru frecventa secundara a puterii regulate. Proiectul hidrocentralei va avea o participare la interconectarea la sistemul energetic de la nivel national si o participare activa in cadrul aportului de energie creata la nivel national. Adica, odata cu implementarea acestui proiect, Romania va avea suficienta energie electrica pentru a satisface nevoile interne, dar si pentru a vinde curent electric in alte tari.  
Tiberiu Hrihorciuc
(Gazeta de Cluj, nr. 358, 20-26 aprilie 2009)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.