Hrudei, reales să „fabrice” dosare

Trafic de influenţă, abuz în serviciu, cercetat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI),  sedii închiriate de la prieteni pe bani publici şi CV-ul plin de „dosare” instrumentate în mod eronat care au adus acuze false unor oameni nevinovaţi. Caracteristicile par ale unui infractor din Vestul Sălbatic şi nicidecum ale unui procuror calificat cu „foarte bine”. Deşi cel mai mic calificativ pentru procurori este „satisfăcător”, iar această titulatură nu îi conferă nicio sancţiune în caz că greşeşte, mai marii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au acordat fără nicio reţinere calificativul „foarte bine.” Este vorba de nimeni altul decât haiducul Mircea Hrudei, care a fost ales pentru încă un mandat de trei ani la conducerea DIICOT Cluj de către Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Toate faptele înşiruite nu au fost trecute nici pe prezentarea făcută de reprezentanţii DIICOT în faţa procurorilor, iar cei de la CSM au crezut că Hrudei are un trecut perfect curat.  Gazeta de Cluj vă prezintă însă toate ilegalităţile comise de cel mai „corupt” procuror clujean, Mircea Hrudei.

Hrudei, judecat pe un CV „aranjat”

CV-ul lui Mircea Hrudei prezentat în faţa CSM a conţinut doar părţile bune ale carierei sale, iar acuzaţiile care i-au fost aduse de-a lungul timpului şi dosarele întocmite de acesta care au fost soluţionate cu “nevinovat” de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost uitate de către şefii DIICOT. Codruţ Olaru, şeful DIICOT, nu a putut fi contactat pentru a comenta cum procurorii care greşesc în România sunt menţinuţi în funcţie.

Suntem curioşi care va fi limita nesimţirii în România până la care procurorii pot să îşi bată joc de oameni şi câte dosare “fabricate” trebuie să instrumenteze până când cineva va plăti pentru greşelile lor.

Mircea Hrudei a fost reales şef al DIICOT Cluj pentru o perioadă de încă trei ani, iar cei care l-au votat nu ştiau nimic din ilegalităţile comise de cel mai corupt procuror clujean. Cei patru procurori care l-au votat pe Mircea Hrudei sunt Bogdan Licu, George Bălan, Hăilean Oana, Graţiana Isac.

Nici liderul CSM, Horaţiu Dumbravă, dar nici un alt judecător al CSM, Cristi Danileţ, nu au dorit să comenteze prelungirea mandatului procurorului corupt pentru încă trei ani.

“Prima oară l-am văzut în şedinţa de pe 23 iunie (n.r. pe Mircea Hrudei) în care am analizat datele oferite de către evoluţia sa profesională. În cadrul şedinţei a fost prezentat un proiect de manangement a şefului DIICOT Cluj. Se pun intrebari, se face o prezentare a evoluţiei profesionale. În raport cu toate celelalte elemente se ia o hotărâre. Au fost şi colegi care au votat împotriva, dar votul final a fost pentru prelungirea cu încă trei ani a mandatului lui Mircea Hrudei. A primit trei voturi “pentru” şi unul împotriva. Propunerea pe care a înaintat-o Ministerul Public nu a cuprins şi aceste elemente despre care vorbiţi pentru a fi avute în vedere. În acest moment s-au avut în vedere elementele de carieră profesională şi evaluare faţă de care secţia a apreciat cu majoritate să îl reinvestească.

Parchetul are obligaţia profesională ca la evaluările pe care le face anual toate aceste deficienţe pe care dumneavoastră le indicaţi să le aibă în vedere. Dacă calificativul a fost de foarte bine pe toţi anii, probabil au apreciat că nu este un element care să constituie un alt calificativ.
Nu pot să comentez cazurile altor magistraţi, iar în conştiinţa mea nu am ce să îmi reproşez şi mi-am evaluat corect colegii în toate raporturile. Şefii DIICOT din România  l-au evaluat cu calificativul “foarte bun”. De ce l-au propus, ei ştiu mai bine şi ar trebui să îi întrebaţi pe ei”, a susţinut pentru Gazeta de Cluj George Bălan, vicepreşedintele CSM şi responsabilul de secţia procurori.

“CSM analizează în fiecare an solicitările. Dacă dumnealui doreşte această prelungire este normal să şi-o ceară împreună cu direcţia de resurse umane, se supune planului şi plenul se pronunţă cu “aprob” sau “dezaprob”.

Ei sunt magistraţi de profesie şi vor aprecia în ce măsura o astfel de situaţie (n.r. răspunzând la numărul mare de ilegalităţi comise de Mircea Hrudei) este imputabila în maniera directă şi poate să genereze un dezacord în ceea ce priveşte prelungirea mandatului sau ordinul de numire a unui procuror”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Monica Prejmereanu, purtătorul de cuvânt al CSM.

Un dosar “bine întocmit”, finalizat cu achitare la ÎCCJ

Ca urmare a rechizitoriului întocmit de către cei doi procurori DIICOT Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, tinerii Bartalici Andrei, Moldovan Alexandru, Cadiş Teofil Călin, Toma Victor Cristian şi Bâlc Mircea Gheorghe au fost acuzaţi de trafic şi consum de droguri de risc şi trimişi în judecată în faţa Tribunalului Cluj. În rechizitoriu se arată că aceştia se făceau vinovaţi de consumul de droguri , procurau droguri pentru ei şi pentru “anturajul” lor. Conform procurorilor, aceştia, cităm, începuseră să consume “droguri de mare risc, mai exact “iarbă”, pe care o culegeau din diferite locaţii din apropierea municipiului Cluj-Napoca şi pe care o procurau şi din alte surse, precum şi haşis.“ Tot în rechizitoriu se arată că substanţa cannabis “o procurau de pe un câmp din zona Floreşti, de unde culegeau muguri pe care îi uscau după care îşi confecţionau ţigări artizanale pe care le fumau”. Comic sau nu, în baza acestor acuzaţii instanţa de fond a decis la data de 7 octombrie 2010 condamnarea fiecăruia la câte un an şi două luni cu suspendare, sentinţa fiind atacabilă cu apel.

Norocul Înaltei Curţi vine din oficiu
 

După ce au fost condamnaţi în primă instanţă de către Tribunalul Cluj, cei cinci tineri şi-au căutat dreptatea la Curtea de Apel unde au atacat sentinţa care îi trimitea la închisoare.
În baza art.379 pct.1 lit.b C.pr.penală, Curtea de Apel, la data de 2 februarie 2011,  a respins ca nefondat apelul declarat de către Bâlc Mircea Gheorge, Bartalici Andrei, Moldovan Laurenţiu şi Cadiş Teofil Călin împotriva sentinţei penale nr.473 din data de 7 octombrie 2010 a Tribunalului Cluj. În baza art.189 C.pr.penală a stabilit sumele de câte 100 lei ca onorariu parţial pentru apărătorii din oficiu ai inculpaţilor Moldovan Laurenţiu şi Bartalici Andrei, respectiv avocaţii Petriu Alexandru Dan şi Sîrbu Timea şi sumele de câte 400 lei ca onorariu pentru apărătorii din oficiu ai inculpaţilor Cadiş Teofil Călin şi Bâlc Mircea Gheorge, avocaţii Coroi Alina şi Sabadîş Mihaela, sume care se vor avansa din FMJ. În baza art.192 alin.2 C.pr.penală obligă pe inculpaţi să plătească sumele de câte 400 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. Decizia putea fi atacată cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare de către Bâlc Mircea Gheorge, Bartalici Andrei şi Cadiş Teofil Călin şi de la comunicare pentru Moldovan Laurenţiu.

 
Cu un asemenea dosar construit de DIICOT, norocul tinerilor s-a dovedit a veni din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), o instanţă aflată la o oarecare distanţă de Cluj şi de “jocul” procurorilor de aici. Prin decizia 1810 din data de 4 mai 2011, ÎCCJ a decis admiterea recursurilor declarate de Bartalici Andrei şi Moldovan Laurenţiu şi extinde efectele recursurilor cu privire la Cadiş Teofil Călin, Toma Victor Cristian şi Bâlc Mircea Gheorghe.  Prin aceeaşi hotărâre, forul superior al justiţiei române a casat sentinţa penală pronunţată de către Tribunalul Cluj şi menţinută de Curtea de Apel şi îi achită pe tineri, declarându-i nevinovaţi şi dispune plata a 375 de lei din fondul Ministerului Justiţiei, drept onorariul avocaţilor din oficiu.
 

“Diabolicul” dosar al lui Paszkany
 
 Arpad Paszkany a fost trimis în judecată pentru sprijinirea acţiunilor aşa-zis ilegale ale jurnaliştilor de la “Gazeta de Cluj”, condusă de Liviu Man, dosarul “Gazeta” aflându-se şi în prezent pe rolul Tribunalului Brăila, fără o decizie de fond. Întâi Tribunalul Cluj a decis că acesta este nevinovat. Apoi Curtea de Apel Cluj a decis achitarea omului de afaceri în dosarul în care finanţatorul CFR Cluj era acuzat de şantaj şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. De asemenea, instanţa a respins şi solicitarea procurorilor de a-i confisca lui Paszkany 400.000 euro, sumă despre care anchetatorii au susţinut că ar fi trebuit să o plătească omul de afaceri pe un teren pe care a plătit de fapt doar 10.000 de euro. Decizia Curţii de Apel Cluj nu este definitivă, însă este a doua achitare pe care DIICOT-ul o încasează în acest caz, după ce şi Tribunalul Cluj l-a găsit nevinovat pe Paszkany.

În faţa Curţii de Apel, la termenul de dinaintea pronunţării, apărătorul lui Paszkany a subliniat că la începerea urmăririi penale nu a existat nici o plângere propriu-zisă, nu s-a făcut nici o sesizare sau proces verbal. În schimb, DIICOT l-a invitat pe Iulian Dascălu să susţină anumite lucruri incluse ulterior într-o plângere. Faptul că acesta nu s-a prezentat la nici un termen arată că „nu l-a ţinut obrazul să vină în faţa instanţei”. Avocatul a arătat că toate se leagă de fapt în jurul lui Marius Nicoară. În primul rând, Daciana Deritei este verişoară cu avocata lui Dascălu, Ramona Pop, fiica secretarului general al CJ sub Nicoară, Măriuca Pop. Incompatibilitatea procurorului a fost prezentă de la bun început. „Nici ca exemplu negativ nu era bun acest dosar”, a afirmat avocatul. În al doilea rând, nu există nici un document care să facă dovada continuităţii susţinerii financiare a Gazetei de Cluj. Există contracte asemănătoare şi cu alte firme de presă, acesta nu este un caz similar. În privinţa sumei vehiculate de Hoandră de 300.000 de euro, pentru deschiderea Gazetei de Bucureşti, s-a dovedit că este vorba doar de un zvon. În al treilea rând, mărturiile de la DIICOT nu au fost recunoscute sau susţinute de unii martori, inclusiv de Marius Nicoară. Prin urmare, susţine avocatul apărării, „spiritul diabolic în care a fost întocmit dosarul” nu mai rămâne în picioare când observăm că nu există probe care să-l lege pe Paszkany de LoretoPress, că nu a existat nici o campanie negativă şi că nu Paszkany l-a făcut pe Dascălu să cedeze terenul. Acestea sunt susţinute de interesul direct al omului de afaceri în proiectul de la Univers T, fapt care arată că a mers în instanţă pentru că s-a simţit nedreptăţi şi nu ca să obţină terenul de la CUG, care nici nu era în posesia lui Dascălu la momentul respectiv. Lipseşte latura subiectivă şi intenţia, subliniază avocatul. Acesta a cerut respingerea daunelor morale, pentru că Dascălu era dispus să doneze terenul de la bun început. În plus, nu se poate pune problema confiscării terenului pentru că nu există o constituire de parte civilă cu daune materiale.

Afaceri cu colegii din Rotary

Un băiat simplu de la ţară, Mircea Hrudei, a ajuns un „procuror de succes” pentru că noapte de noapte şi-a închipuit că ajunge Şeful.  Zi de zi, Mircea Hrudei, s-a băgat sub pielea cui trebuie, a lins pe cine trebuie, a arestat pe cine trebuie ca să ajungă astăzi un simplu membru nebăgat în seamă al Rotary Cetăţuie, unde se ocupă cu o „şpagă” ieftină. Mircea Hrudei, şeful DIICOT Cluj, este de fapt şeful unui grup infracţional organizat care sub aparenţa aderări la o aşa-zisă organizaţie de binefacere numită Rotary Cetăţuie împreună cu mai mulţi complici, printre care îi putem cita în primul rând pe Viorel Bunea, care este mâna lui dreaptă, şi care rezolvă ca banii din chiria sediului DIICOT Cluj, bani ai statului român, să intre în buzunarul controversatului om de afaceri Gheorghe Terheş, cunoscut pentru faptul că este un apropriat a lui Virgil Măgureanu, primul director al SRI România. Mircea Hrudei este cunoscut pentru faptul că manifestă slăbiciuni în relaţiile cu persoanele de sex feminin şi că însăşi nevasta sa i-a fost prezentată de un cunoscut infractor, Toma Vasile Rus, căruia îi este foarte îndatorat. De altfel, slăbiciunile sexuale ale procurorului Mircea Hrudei i-au asigurat succesul pentru că astfel răspunde la comenzile cui trebuie. Vă prezentăm conexiunile lui Mircea Hrudei cu un număr important de „personalităţi” clujene care se remarcă prin faptul că ori au fost informatori ai Securităţii sau ale altor servicii secrete româneşti sau au fraudat statul român copios.

ANI cu ochii pe Hrudei

Averea şefului DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, a intrat chiar şi în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate. Inspectorii ANI au verificat dacă declaraţia de avere a procurorului clujean concorda cu realitatea.

Reamintim faptul că Gazeta de Cluj a dezvăluit faptul că şeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, şi-a cumpărat o casă la Gilău, lângă Cluj-Napoca. Cu toate că pentru acest lucru el a făcut un împrumut în banca, în declaraţia de avere a lui Hrudei nu apare nici împrumutul făcut şi nici casa pe care şi-a cumpărat-o la mijlocul anului trecut. Mai mult, firma de la care a cumpărat imobilul şi terenul aferent a refuzat să-i plătească procurorului clujean daune pentru nepredarea la timp a casei, motiv pentru care Hrudei a deschis o acţiune în justiţie. Procesul s-a terminat extrem de repede în favoarea lui Mircea Hrudei care a primit de la SC Intercad Invest 14.000 de lei drept penalizări de întârziere.

Cu declaraţia vopsită?

Conform legilor în vigoare, prin funcţia pe care o ocupă, Mircea Hrudei este nevoit să-şi actualizeze declaraţiile de interese şi pe cea de avere în cazul în care intervin schimbări. Cu toate acestea, ultima sa declaraţie de avere a fost completată în 14.03.2007, iar de atunci pâna în momentul de faţă, Hrudei ar fi trebuit să-şi reactualizeze declaraţia cu sursele de venit, cu împrumutul luat de la banca pentru plata avansului de aproape 90.000 de lei şi cu casa pe care şi-a cumpărat-o. Însă în acest sens nu s-a întâmplat nimic. În declaraţia de avere a şefului DIICOT Cluj nu apare niciun teren sau casa pe care acesta ar deţine-o, ci doar câteva depozite bancare la Banca Comerciala Română (două depozite de circa 18.000 de lei), Banca Transilvania (15.300 de lei), Banca Româna de Dezvoltare (8.676 de lei) şi Allianz Ţiriac Asigurări (1.528 de euro constând într-o asigurare de viaţă). De asemenea, în declaraţia de avere mai sunt trecute deconturile din chiria pe care o plăteşte pentru a locui în Cluj-Napoca şi salariile pe care Hrudei le primeste de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lânga Tribunalul Cluj şi care se rindică la circa 84.000 de lei anual. În rest, declaraţia procurorului şef de la DIICOT Cluj, Mircea Hrudei nu cuprinde nimic, iar conform legii, neconcordanţa între situaţia reală şi cea care apare în această declaraţie de avere ar trebui să atragă după sine răspunderea penală. Gazeta a solicitat o poziţie oficială atât procurorului Hrudei, cât şi DIICOT, structura centrală, cu privire la aspectele semnalate. Drept urmare, în răspunsul remis redacţiei Gazeta de către DIICOT Cluj se arată că solicitarea cu privire la declaraţia de avere a procurorului DIICOT Cluj a fost înaintată spre competenta soluţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate.

Proces fără temei legal în cazul BT
 
Procurorii clujeni Daciana Deritei şi Mircea Hrudei i-au acuzat pe Rareş Nilaş, director în cadrul BT Securites, Gicu Gânscă, unul dintre acţionarii ACI Cluj SA şi Grup 4 Instalaţii, brokerii Ana Oprean, Sergiu Dascăl şi Ionuţ Baboş, precum şi pe avocatul Victor Rusa, de infracţiuni la legea privind piaţa de capital (Legea nr. 297/2004). Concret, acuzaţii sunt suspectaţi că au încălcat această lege în cadrul unor tranzacţii cu acţiunile SC ACI Bistriţa pe piaţa de acţiuni Rasdaq. Părţile din dosar au pus problema dacă procesul are sau nu obiect, adică dacă acuzaţiile procurorilor au o bază legală. Până în momentul de faţă, judecătorul de caz a solicitat CNVM-ului o adresă prin care “arbitrul” pieţelor de acţiuni din România să spună dacă Rasdaq este sau nu reglementată de această lege. Oficialii CNVM a trimis răspunsul solicitat, iar în cadrul procesului, atât avocaţii acuzaţilor, cât şi procurorul de şedinţă au interpretat răspunsul instituţiei. Pe de o parte, procurorii spun că în perioada în care au avut loc tranzacţiile respective, piaţa Rasdaq s-ar fi aflat în fuziune cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB) -piaţa reglementată de Legea pieţei de capital- şi că, în acest fel, Rasdaq ar fi fost reglementată, fiind “în atenţia” CNVM. Pe de altă parte, avocaţii lui Nilaş şi ai lui Gânscă spun că, într-adevăr, fuziunea a avut loc, dar că acest lucru nu implică automat reglementarea Pieţei Rasdaq. Următorul termen în acest proces este fixat pe 29 aprilie, dată la care judecătorul Monica Rodina va decide dacă acuzaţiile DIICOT Cluj sunt sau nu fondate pe un cadru legal.

Liviu Man

Tiberiu Hrihorciuc