IMM, din nou, sub amenintarea falimentului

De la 1 mai 2009, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) primesc o nouă „lovitură sub centură”. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 34/2009, privind rectificarea bugetară, introduce o serie de limitări în privinţa deducerilor cheltuielilor şi a taxei pe valoare adăugată (TVA) pentru autoturisme.

Bugetul IMM, în scădere

După ce în primul trimestru al anului 2009 numărul firmelor falimentare a crescut cu 55 %, noile reglementări adoptate de către Guvern nu le mai permit societăţilor să îşi deducă cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturimelor decât pentru un singur automobil de fiecare persoană cu funcţie de conducere şi de administrare. Mai mult, în perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010 nu se va mai putea deduce TVA pentru achiziţia maşinilor şi nici pentru cheltuielile de combustibil destinate utilizării acestora. În aceste condiţii, tot mai mulţi întreprinzători se văd nevoiţi să recurgă la diverse tertipuri pentru a supravieţui în noua conjunctură economică. Astfel, prevederea legală permite ca maşinile directorilor să consume lunar 370 de litri, combustibil care poate fi trecut în contabilitate la capitolul cheltuieli. Dacă un director consumă mai mult, el nu va mai putea trimite bonurile de benzină sau motorină la „contabilitate”. Cu toate că noile reglementări au intrat în vigoare abia de câteva zile, o bună parte dintre cei care trebuie să se supună acestor norme au găsit o portiţă de scăpare. Astfel, firmele mai mici vor putea să îşi scadă cheltuielile tuturor autoturismelor aflate în posesia companiei „în contul” maşinii care permite acest lucru. În condiţiile în care 370 de litri de combustibil, la un consum mediu de şapte litri la suta de km, pot transporta directorul cu pricina până la Paris şi retur, este foarte probabil ca respectiva cantitate de combustibil, acceptată prin lege, să poată acoperi necesarul de combustibil pentru cel puţin şapte maşini. Problemele apar atunci când în grafic intră o firmă mai mare, al cărei parc auto este mai numeros şi care nu poate supravieţui fără automobilele din dotare. Un asemenea caz poate fi observat la firmele care oferă angajaţilor maşini pentru a se deplasa de la domiciliu până la locul de muncă. Acest tip de „activităţi” nu vor mai fi „sponsorizate” de acum înainte de către stat. Concret, buclucaşa ordonanţă prevede că nu sunt deductibile, „în perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de nouă scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele uzitate  de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă; 2. vehiculele folosite pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele întrebuinţate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi”, se precizează în respectiva ordonanţă. În ceea ce priveşte TVA, în OUG nr. 34/2009 se prevede că până la 31 decembrie 2010, „în cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de nouă scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, nu se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor acestor vehicule şi nici taxa aferentă achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, cu excepţia vehiculelor care se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
b) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi; c) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, instruirea de către şcolile de şoferi, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional;
d) vehiculele utilizate în scop comercial, respectiv în vederea revânzării”, se mai menţionează în ordonanţă. Această măsură nu se aplică totuşi autovehiculelor pentru care au fost achitate avansurile înaintea datei de 1 mai 2009, chiar dacă livrarea acestora intervine după această dată. Cea mai afectată categorie de agenţi economici este reprezentată de către dealerii de maşini. Dacă în primele trei luni ale anului s-au vândut cu 56 % mai puţine maşini noi decât în aceeaşi perioadă a lui 2007, măsura OUG va accentua cu atât mai mult această situaţie.

Taxă de „şmecher”

Impozitul forfetar atât de mediatizat în ultima perioadă face parte din prevederile aceleiaşi ordonanţe. Astfel, de la 1 mai 2009, întreprinzătorii care înregistrează afaceri cu valori cuprinse între 100.000 şi un milion de euro vor plăti un impozit de 2.000 de euro anual. Cei care înregistrează cifre de afaceri între un milion şi cinci milioane de euro vor plăti impozit de 2.500 de euro, iar firmele care vor avea afaceri între cinci milioane şi 30 de milioane de euro vor achita 5.000 de euro pe an. De asemenea, societăţile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 30 de milioane de euro, vor achita statului suma de 10.000 de euro. Cele două măsuri ale OUG, prin care Guvernul încearcă să strângă bani la bugetul de stat, vor închide 150.000 de firme din cele 600.000 existente.

PNL „s-a pus” pe contestat

Partidul Naţional Liberal a contestat la Curtea Constituţională a României (CCR) măsurile de politică fiscală adoptate de actualul guvern. Liberalii au argumentat această contestaţie prin faptul că este neconstituţional ca o lege ordinară, cum este cea de adoptare a bugetului, să modifice o lege organică, Codul fiscal, şi să introducă aceste modificări prin OUG. CCR va judeca în 13 mai contestaţia  liberalilor privind rectificarea bugetară, adoptată pe 28 aprilie de Camerele reunite ale Parlamentului.

Silvia Boncuţiu