Imobiliarul Dorin Bob a oprit executarea silită construită pe nereguli și acte false

În numărul anterior al Gazetei de Cluj prezentat modalitatea în care firmele omului de afaceri din domeniul imobiliarelor, Dorin Bob, au ajuns, printr-o hotărâre a Tribunalului de Arbitraj Comercial Cluj să fie executate pentru o datorie care ar izvorâ din nerespectarea unor clauze contractuale încheiate între firmele lui Bob și cele controlate de Chezan pentru resuscitarea proiectului imobiliar Tower de pe Calea Florești din cartierul Mănăștur. În acest articol, se prezintă modalitatea în care Bob a reușit suspendarea executării arătând că s-a ajuns la această sentință prin mai multe nereguli, unele acte depuse la dosar fiind chiar falsificate!

Chiar dacă sentința sentința a fost pusă în executare, Bob și firmele lui au deschis la Curtea de Apel Cluj un proces în care contestă executarea silită și, pe de altă parte, un alt proces în care solicită anularea hotărârii emise de instanța arbitrală. În primul dosar, instanța a stabilit data de 11 septembrie ca prim termen al dosarului, iar în cel de-al doilea judecarea a fost declinată către o altă secție a Curții de Apel Cluj.

Practic, în opinia reprezentanților Studium Green, parcursul procesului judecat la Tribunalul de Arbitraj Comercial Cluj a fost unul extrem de atipic pentru o instanță în care balanța pentru stabilirea adevărului a fost înclinată spre. ”Este un caz în care nici măcar tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu prevederile convenției arbitrale (aspect criticat chiar de către unul din membrii completului arbitral, ce a emis o opinie separată cu privire la acest aspect), iar apoi tribunalul a refuzat să aplice proceduri imperative reglementate de Codul de procedură civilă (precum procedura falsului, pe care tribunalul a considerat-o facultativă), reguli cu privire la sarcina probei, lipsa unui dosar fizic, numerotat cronologic, care să asigure examinarea efectivă de către arbitri a mijloacelor, argumentelor și probelor prezentate de părți, durata maximă a amânărilor de pronunțare sau chiar regulile de semnare a hotărârilor arbitrale și de întocmire a minutei”.

Potrivit procedurilor de arbitraj comercial completul de trei judecători este ales în felul următor: doi dintre magistrați sunt propuși de către părțile adverse, iar cel de-al treilea de către Ion Constantinescu, președintele Camerei de Arbitraj. Ioana Knoll a fost propusă de Studium Green, părțile conectate la Mihai Chezan l-au propus pe Gheorghe Buta și, la recomandarea acestor doi judecători, Constantinescu, Președintele Camerei de Arbitraj, l-a desemnat Ioan Schiau.

Completul de judecată format fără respectarea legislației

Contestația depusă împotriva deciziei date de Tribunalul Arbitral Cluj atrage atenția asupra faptului că acest complet nu a fost constituit legal, în conformitate cu convenția arbitrală. Mai mult, judecătorii din complet au dispus rezilierea convenției asociaților, chiar dacă se solicitase rezoluțiunea. Cu alte cuvinte, hotărârea dată a privit caracterul de pretins contract cu executare succesivă al convenției de asociere și a dispus rezilierea actelor adiționale modificatoare ale convenției, chiar dacă niciuna dintre părți nici măcar nu solitase acest lucru. Ceea ce este frapant constă în faptul că hotărârea emisă nu cuprinde motivele pe care se întemeiază. 

”(…) cu toate că reclamanții din pricina de față și-au expus în mod neechivoc și consecvent poziția vizavi de conținutul și interpretarea clauzei compromisorii, Tribunalul Arbitral a ignorat această manifestare și a procedat la interpretarea voinței părților reflectate în clauza compromisorie potrivit propriei convingeri – nesustinute și nepermise legal, de altfel (de vreme ce încalcă în mod flagrant principiul pacta sunt servanda). Astfel, Tribunalul Arbitral a ajuns la concluzia, în esență, că reclamanții s-ar afla în eroare în ce privește interpretarea adecvată a clauzei – corectă fiind, în opinia Curții, interpretarea celeilalte părți, respectiv propria-i interpretare”, se arată în contestație.

În același timp, prevederile din Codul Civil arată că nerespectarea modului de constituire a unei instanțe duce la anularea hotărârii: dispozițiile cu privire la compunerea instanței sunt nu numai restrictive, ca orice dispoziții de excepție, dar și imperative, nerespectarea lor atrăgând nulitatea hotărârii pronunțate, ea putând fi invocată de părți, de procuror sau de instanțele din oficiu, în orice stadiu al pricinii. Acest motiv de casare este unul de ordine publică, încălcarea normelor referitoare la compunerea sau constituirea instanței fiind sancționată cu nulitatea absolută, necondiționată de existența unei vătămări, se arată în articolul 174.

Au cerut mere și-au primit pere

După cum arătam anterior, în cadrul acestui litigiu, pretențiile Via Cargo și Carpathia au rezoluțiunea contractului, dar Tribunalul Arbitral a dispus rezilierea, fără ca niciuna dintre părți să fi solicitat acest lucru.

Termenul de rezoluțiune constă într-o sancțiune prin care se dispune desfiinţarea retroactivă a unui contract sinalagmatic, în cazul neexecutării culpabile a obligaţiilor de către una dintre părţi. 

Spre exemplu, dacă la încheierea unui contract de vânzare cumpărătorul a fost în eroare cu privire la calităţile substanţiale ale bunului, atunci el va putea solicita anularea contractului respectiv; dacă, însă, contractul a fost încheiat în mod valabil, dar vânzătorul nu predă lucrul vândut sau cumpărătorul nu plăteşte preţul, atunci cel interesat va putea să ceară rezoluţiunea contractului respectiv (cel interesat poate să solicite şi executarea silită a obligaţiei ce revine celeilalte părţi contractante).

Rezilierea se deosebeşte de rezoluţiune prin aceea că intervine în cazul contractelor sinalagmatice care se execută prin prestaţii succesive şi că operează numai pentru viitor. 

Mai mult, sentința Tribunalul Arbitral dispune și desființarea actelor adiționale, chiar dacă nimeni nu ceruse acest lucru.

Unul dintre judecători nu a fost de acord ca Bob să plătească

Pe lângă aceste inadvertențe, sentința nu a fost asumată de cei trei judecători în unanimitate, ci în majoritate. Cu alte cuvinte, unul dintre judecători, Ioana Knoll tudor a avut o opinie separată. Ea a cerut constatat ”admiterea cererii și constatarea transferului de drept ar trebui să se bazeze pe art. 1.901 C. civ., care prevede că cesiunea se face în condițiile prevăzute de lege și de contractul de societate. Contractul de societate AHQ Management nu prevede însă sancțiunea transferului de drept, ci doar modalitatea de transfer prevăzută de Legea nr. 31/1990. Așadar, prin dispunerea sau constatarea transferului, Tribunalul arbitral confera efecte unui act sub semnătură privată care nesocotește actul constitutiv și Legea nr. 31/1990, dar și condițiile de fond și formalitățile prevăzute de lege în cazul unei cesiuni”.

În privința acestui magistrat o parte dintre solicitările părților conectate la afacerile lui Chezan ar fi trebuit respinse.

”Tribunalul arbitral ar fi trebuit așadar să constate prin examinarea acestor prevederi, că Asociatut 2, reclamanta Carpathia și, după caz, Via Cargo, nu și-au aplicarea acesteia ar rezulta într-o dobândă pe an cu 91,25 de ori mai mare decat principalul, pentru sumele cerute în baza contractului de management există contracte separate, care stabilesc un alt mod de calcul al dobânzilor. Așadar, lipsa de temeinicie a susținerilor reclamantelor cât și modul de calcul al cererilor acestora ar fi trebuit să conducă Tribunalul arbitral la respingerea acestui capăt de cerere. Pentru aceste motive nu sunt de acord cu deciziile luate de Tribunalul arbitral în privința chestiunilor de mai sus”, arată opinia separată a magistratului.

Acte false depuse în procesul de la Tribunalul Arbitral

Ceea ce este cu adevărat flagrant constă în faptul că, în opinia reprezentanților Studium Green, la dosar au fost depuse acte false de către unul dintre partenerii de afaceri de-ai lui Mihai Chezan.

”Prin Hotărârea Arbitrala s-a arătat că Notificarea 418/2019 ar constitui un înscris sub semnătură privată (pentru care forma autentică nu ar fi necesară). Critica vizează lipsa semnăturii olografe de pe Notificarea 418/2019 și neanalizarea de către Tribunalul Arbitral a modalității de semnare a notificării. Notificarea 418/2019 nu constituie un înscris sub semnătură privată, în sensul art. 272 din Codul de procedură civilă. După cum se poate observa la o simpla analiză, Notificarea 418/2019 nu conține semnătura olografa a emitentului său, ci doar o imagine aplicată a unei semnături care ar aparține numitului Arpad Sandor. Astfel, Notificarea 418/2019 nu poate fi calificată drept un înscris sub semnătura privată. În practica instanțelor penale s-a statuat că aplicarea de semnături scanate pe un document reprezinta contrafacerea semnăturii”, se arată în contestație.

De la dosar lipsesc acte

În mod normal, într-un proces, după deliberare, se întocmește o minută, un document oficial care cuprinde pe scurt conținutul dispozitivului hotărârii și în care se arată, când este cazul, opinia minoritară. Însă, de la acest dosar lipsește minuta hotărârii arbitrale, aspect confirmat chiar de către instanță.

”Din cuprinsul dosarului de fond rezultă că nu a fost întocmită vreo minută care să cuprindă soluția adoptată asupra acțiunii deduse judecății și care să constituie dispozitivul hotărârii pronunțate. Lipsa minutei atrage nulitatea hotărârii, întrucât nu se știe care a fost rezultatul deliberării, în vederea verificării concordanței minutei cu dispozitivul hotărârii, nu se poate ști dacă într-adevăr a avut loc sau nu vreo deliberare, nu se poate efectua controlul judiciar, întrucât nu se poate verifica ce anume a hotărât instanța, fiind astfel în situația în care acțiunea civilă formulată nu a fost soluționată deloc de către prima instanță, nefiind practic cercetat fondul cauze, situație în care nu se mai impune analizarea motivelor de recurs invocate, referitoare la nelegalitatea și temeinicia sentinței, nici a apărărilor formulate, urmând ca acestea să fie analizate pe fond în rejudecare”, mai arată contestația.

Curtea de Apel Cluj a blocat executarea silită

În data de 11 septembrie 2023, Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă prin care a blocat executarea silită.

” Admite cererea formulată de reclamanţii BOB DORIN GEORGE, UZINA DE CASE SRL, STUDIUM GREEN SRL, în contradictoriu cu pârâtele VIA CARGO SRL, CARPATHIA LLC, AHQ MANAGEMENT SRL, EQUILIBRIUM OF EQUITZ SRL şi, în consecinţă: Dispune suspendarea Hotărârii Arbitrale din 25.07.2023,pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comer? şi Industrie Cluj, în dosarul nr. 1/2021 (conexat cu dosarul nr. 67/2021), până la solu?ionarea acţiunii în anulare formulate împotriva acesteia la dosarul nr. 859/33/2023* la Curţii de Apel Cluj. Definitivă. Pronunţată la data de 11.09.2023 prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”, arată soluția pe scurt a instanței.