România are rata cea mai mare de mortalitate la persoanele diagnosticate cu noul coronavirus. Acest fapt poate fi explicat și prin faptul că majoritatea deceselor sunt înregistrate la persoanele care au drept comorbidități boli cardiovasculare, diabet și obezitate. Acești trei factori ar putea fi diminuați prin intermediul unor politici de sănătate publică, dar România este repetentă la acest capitol. În cursul acestui an, Ministerul Sănătății și Institutul de Sănătate Publică din România nu au făcut absolut nimic pentru a implementa politici de sănătate prin care să combată aceste afecțiuni care reprezintă factori majori de risc în cazul îmbolnăvirilor cu coronavirus.

În afară de campaniile de igienă și de obligativitatea purtării măștilor de protecție în spațiile publice închise sau aglomerate, instituțiile statului nu au făcut nimic pentru a le explica oamenilor că bolile cardiovasculare, diabetul și obezitatea pot fi controlate prin adoptarea unui stil de viață sănătos.

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să afle ce demersuri concrete a întreprins Ministerul Sănătății pentru promovarea unui stil de viață sănătos în cadrul strategiilor de sănătate publică. Răspunsurile primite arată că, practic, ministerul nu a făcut nimic în acest sens.

”În vederea promovării unui stil de viață sănătos, Ministerul Sănătății organizează și finanțează anual  Subprogramul  național V.1 de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate. Subprogramul este coordonat metodologic de către Institutul Naţional de Sănătate Publică prin Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate, iar activitățile acestuia sunt  implementate de către structurile de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti. Aceste activități sunt planificate și organizate la nivel național şi implementate la nivel județean, pe baza priorităților stabilite la nivelul fiecărui județ, sub formă de campanii de informare, educare şi comunicare  (IEC) care abordează  diferiți factori de risc  atât pentru boli transmisibile cât și netransmisibile  (ex. nivel de activitate fizică redus,  consum de alcool, fumat,etc). Materialele de informare educare comunicare precum și analizele de situație  aferente domeniilor/factorilor de risc specifici elaborate și utilizate în campaniile IEC sunt afișate pe websiteul CNEPSS”, arată reprezentanții ministerului.

Anul trecut, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS) a publicat o singură analiză cu referințe despre risipa alimentară în lume intitulat ”Opriți risipa alimentară. Împreună să păstrăm planeta verde! (16 octombrie 2019)” în care sunt enumerate o serie de platitudini conspectate de pe wikipedia.

La categoria Covid-19, CNEPSS pune la dispoziție fotografii, afișe și recomandări generale.

În privința diabetului, una dintre principalele comorbidități ale persoanelor care mor din cauza coronavirusului, CNEPSS a marcat ”Ziua Mondială a Diabetului” tot printr-o ”analiză de situație” în urmă cu doi ani. Textul ar fi putut fi lesne scris de un student în anul I la medicină.

Referitor la obezitate, CNEPSS marchează riscul acestei boli printr-o serie de texte cu informații generale conspectate din rapoarte Organizației Mondiale a Sănătății.

O țară de diabetici și obezi sună la ușa Ministerului Sănătății. Dar nu este nimeni acasă!

În același context, am încercat să aflăm care sunt măsurile concrete întreprinse de Ministerul Sănătății pentru reducerea riscului de îmbolnăvire cu diabet și diminuarea apariției obezității la populația din România.

Înainte de a lectura răspunsul ministerului din care reiese că măsurile concrete luate până acum în combaterea acestor doi factori de comorbiditate sunt nule, trebuie prezentată statistica românilor obezi sau diabetici. Anul trecut au fost înregistrate în evidențele de sănătate publică aproape 6 milioane de români obezi. Aproape 2 milioane dintre ei au vârste de până în 19 ani !

În cazul diabeticilor, statistica este la fel de alarmantă: 7,7 milioane de români au această boală !

În acest context, România nu are o poziție clară vizavi de o dietă sănătoasă sau programe de sport prin care să se diminueze aceste cifre îngrijorătoare.

”În acest an, având în vedere, contextul pandemiei de COVID 19 și necesitatea informării populației  cu privire la măsurile de protecție și prevenire a infecției,  au fost elaborate   de către specialiștii INSP și materiale IEC specifice (disponibile la adresele https://insp.gov.ro/sites/cnepss/covid-19/ și https://www.cnscbt.ro/index.php/informatii-pentru-populatie). Pandemia COVID-19 înseamnă creșterea sedentarismului, de aceea este foarte important ca oamenii de toate vârstele să fie cât mai activi. Activitatea fizică regulată poate reduce riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2 și diverse tipuri de cancer – toate fiind afecțiuni care pot crește riscul  pentru forme mai grave ale infecției cu SARS-CoV-2. În scopul informării pentru diminuarea apariției obezității, în anul 2020 se derulează în luna septembrie în cadrul Subprogramului național V.1 de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, campania IEC cu tema Luna naţională a informării despre efectele activității fizice. Scopul campaniei este stimularea formării unor  atitudini pozitive față de stilul de viață sănătos prin adoptarea activității fizice ca parte din viața cotidiană.  De asemenea, în luna octombrie se va derula campania IEC Luna naţională a informării despre efectele nutriției/alimentației care va avea scopul  de stimulare a formării unor  atitudini pozitive față de stilul de viață sănătos prin promovarea alimentației exclusive la sân în primele 6 luni de viață, promovarea unei nutriții adecvate și echilibrate pentru prevenirea diabetului zaharat”, arată Ministerul Sănătății.

Reprezentanții Ministerului Sănătății mint și speră că problemele dispar de la sine

În ultimii cinci ani, Ministerul Sănătății a postat pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) patru studii referitoare la problemele cauzate de obezitate și diabet. Însă, politicile de sănătate s-au oprit doar la postarea acestor informații. Într-un răspuns trimis reporterilor Gazeta de Cluj, Ministerul Sănătății arată că INSP a ”elaborat sau participat” la următoarele studii: ”Studiu privind determinanții comportamentali ai stării de sănătate pentru populația adultă din România CompSanRO” – studiu făcut, însă, de CompSanRo, un raport privitor la incidența obezității în rândul copiilor – studiu făcut de organizația HBSC, parteneră a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ”EVALUAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A COPIILOR DIN CICLUL PRIMAR CONFORM METODOLOGIEI OMS PRIN PARTICIPAREA LA PROIECTUL „EUROPEAN CHILDHOOD OBESITY SURVEILLANCE INITIATIVE (COSI)” – studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății și ”Identificarea, cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate la elevi (fumat, consum de alcool, droguri, comportament alimentar, sexual, activitate fizică, agresivitate fizică” – singurul studiu realizat de INSP.

”HBSC este o rețea de specialiști în sănătatea copiilor și adolescenților, rețea inițiată de OMS. Studiul a început în 80 și ceva și datele se adună din patru în patru ani. Studiul a fost finanțat de OMS dar noi livrăm datele celor de la Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, pentru că nu le ținem numai așa pentru CV-urile noastre. De multe ori am senzația că aceste studii nu sunt foarte la noi, spre deosebire de late țări, cum ar fi cele nordice, unde studiile sunt folosite concret în politici de sănătate publică. Acum 8 ani țin minte că s-a făcut o campanie pentru promovarea unor diete sănătoase în școli, dar lucrurile se fac ca la noi: dacă sunt bani, lumea se uită, dacă nu, lumea le uită! Centrul de care spuneți ar avea rolul acesta și mai demult s-au mai derulat programe”, explică Adriana Băban, profesor la Facultatea de Psihologie din cadrul UBB, care este reprezentantul României în cadrul echipei HBSC.

Diabeticii și obezii dezvoltă forme severe ale bolii

De la începutul epidemiei de coronavirus, mai multe studii au arătat că obezitatea, asociată, de cele mai multe ori, cu diabetul, crește riscul de a dezvolta o formă severă a bolii. Un nou studiu confirmă această cercetare, estimând că pacienții cu obezitate au de patru ori mai multe șanse să moară de Covid-19. Studiul, publicat miercuri, 12 august, în Annals of Internal Medicine, concluzionează că „un indice de masă corporală mare (IMC) este puternic asociat cu mortalitatea” la pacienții cu Covid-19. Această „asociere” dintre obezitate și mortalitate la pacienții cu coronavirus este vizibilă în special la bărbați și „adulți tineri”.

Cei mai mulți supraponderali au de patru ori mai multe șanse să moară după 21 de zile de la diagnostic decât cei cu greutate medie, spune studiul, efectuat pe 6.916 pacienți din California în perioada 13 februarie – 2 mai. Autorii subliniază că asocierea dintre excesul de greutate și riscul crescut de Covid-19 este „independentă de alte comorbidități legate de obezitate”. Adică obezitatea în sine este un factor agravant pentru Covid-19, chiar și atunci când pacientul obez nu suferă alte patologii secundare legate de obezitatea sa, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul.

Într-un studiu publicat pe 1 aprilie în The Lancet, oamenii de știință chinezi au estimat că persoanele supraponderale aveau un risc de 86% de a dezvolta o formă severă de coronavirus.

Autorii studiului publicat pe 12 august speră că rezultatele lor vor ajuta la prevenirea unor cazuri grave de Covid-19. Prin îndemnarea persoanelor cu obezitate să fie foarte atente (deși este important să spunem că obezitatea nu crește riscul de a fi contaminat cu SARS-Cov2) și prin creșterea gradului de conștientizare a autorităților de sănătate publică.

1 COMENTARIU

  1. :)) oare de ce mai platiti asigurari? Testele se fac pe banii vostrii, de operat sunteti trimisi la privat, med. de familie se poate vedea cu programare doar ( timp in care mergi si te automedicamdntezi sau mergi la privat pt consult). Au marit salarile doctorilor degeaba, nu pt ca ei nu merita dar nu au cu ce lucra, starea spitalelor e la fel de deplorabila, instrumentar performant doar pe hartie… Eu zic sa mareasca cotizatiile la sanatate:))

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here