Incompatibilii de la Justitie tergiverseaza incompatibilitatea IML

Viorel Siserman, un procuror contestabil cu grave acuzatii care i-au fost sterse “cu dedicatie”, sotul incompatibilei de la sefia Tribunalului Cluj, Sorina Siserman, este nimeni altul decat fratele si principalul sustinator a lui Costel Siserman, seful Institului de Medicina Legala (IML) Cluj. Dosarele penale incepute la IML, omoruri a caror verdicte se dau dupa aproape trei ani, dar si decizii schimbate de catre instanta superioara, Institul National de Medicina Legala(INML). Grave fapte petrecute la IML Cluj sub tutela actualei conduceri ar fi sprijinite de catre prim-procurorul Militar de la Parchetul Militar, conform unor surse judiciare, in schimb Costel Siserman neaga acuzatiile. Din cate se poate observa, atat Costel Siserman, cat si cumnata sunt acuzati de incompatibilitate.

Sef peste sapte judete

Institutul de Medicina Legala din Cluj-Napoca, judetul Cluj, deserveste judetele Alba, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj si Sibiu. Toate certificatele de vatamare corporala din toate aceste judete sunt in subordinea sefului din clanul Siserman.  Dupa ce v-am prezentat ilegalitatile din sistemul judiciar a presedintelui Tribunalui Cluj, Sorina Siserman, incompatibila in actuala functie datorita statutului simultan de judecator si de director de departament in mediul universitar, acum va prezentam pana unde ajung relatiile familiei Siserman.

Relatia cu un plagiator

Costel Siserman este proaspat doctor in medicina, iar conducatorul sau de teza de doctorat este Felicia Iftene. Printre cartile publicate de seful IML este una in care este coatutot alaturi de Dan Perju Dumbrava, plagiatorul de la Universitatea de Medicina si Farmacie. Acesta a fost acuzat ca si-a plagiat lucrarile studentilor de licenta pentru a inainta in functie. Cei de la UMF au ingropat povestea si probabil cercul lui Siserman si prietenii rad si astazi atat de bine legat de faptul cum au scapat fara nicio sanctiune pentru un plagiat grosolan.

Copy-paste a la IML
Gazeta de Cluj a fost sesizata in privinţa unui plagiat grosolan la UMF, medicul legist Dan Perju-Dumbrava fiind acuzat ca ar fi copiat in doua carţi folosite pentru avansarea in postul de conferenţiar chiar de la proprii studenţi. Comparand documentele, se observa ca o mare parte din text este identica, iar plagiatul este evident daca avem in vedere ca lucrarile de diploma sunt anterioare carţilor. „Integritatea relaţiei cadru didactic – student este fundamentul misiunii educaţionale aUniversitaţii de Medicina şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca”, scrie in carta instituţiei de invaţamant superior. Insa atunci cand profesorii folosesc lucrarile propriilor studenţi pentru a avansa profesional, aceasta integritate este ştirbita, iar imaginea universitaţii poate avea de suferit.  In mod ironic, prima carte, publicata in 1999 la Editura Hipparion din Cluj-Napoa are titlul „Bioetica şi responsabilitate medicala”, iar a doua, publicata la aceeaşi editura un an mai tarziu, „Responsabilitate medicala”. Intr-adevar, daca rasfoim copiile celor doua carţi, care exista doar la dosarul dr. Perju-Dumbrava de la arhiva UMF, şi nu au fost publicate pe piaţa de carte de specialitate, observam ca acestea cuprind exact acelaşi text ca doua lucrari de diploma susţinute anterior, in 1998. Este vorba de lucrarile absolvenţilor Marius Stanescu, „Implicaţiile bioeticii in medicina”, Facultatea de Stomatologie, şi Parau Angela, „Implicaţii medico-legale in criteriologia responsabilitaţii medicale”, Facultatea de Medicina.

Sustinerea DGIPI si a Politiei

In timp ce Sorina Siserman este cercetata de Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) timp de 90 de zile, sotul acesteia, Viorel Siserman, sta linistit in functie desi a fost si el la randu-i cercetat. Surse din mediul judiciar au declarat pentru Gazeta de Cluj ca au fost scapat datorita influentarii martorilor de catre sefi din DGIPI si de catre ofiteri de politie.

Inspectia Judiciara a CSM a recunoscut pentru Gazeta de Cluj ca o cerceteaza pe Sorina Siserman pentru incompatibilitatea functiei de judecator si de cea de sef de departament a Universitatii Dimitrie Cantemir din Cluj-Napoca.

”Mars afara”-limbaj de procuror sef

Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Cluj, Viorel Siserman, a fost anchetat disciplinar de catre CSM, sub acuzaţia ca ar fi speriat mai mulţi martori şi ar fi insultat doi colegi.
Secţia de Procurori a CSM l-a scapat basma curata pe prim-procurorului militar Siserman, dupa ce Comisia de disciplina a confirmat plangerile a doi procurori militari, subalternii acestuia. Prim-procurorul militar de la Cluj, susţin inspectorii judiciari, ar fi avut probleme cu doi dintre colegii sai. Insa cazul cel mai grav ce i se imputa magistratului militar este cel al unui martor, care fusese chemat sa dea declaraţii intr-un dosar şi caruia procurorul Viorel Siserman i-ar fi ordonat: „Marş, afara!”.
De asemenea, s-a mai reţinut ca, la data de 1 martie 2011, in timp ce numitul L.A., ofiţer de cercetare penala la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj, se afla in biroul procurorului de caz T.S., in vederea audierii sale in calitate de martor, procurorul, cu un aer de superioritate, i-a reproşat martorului ca ar fi favorizat o persoana cercetata de el, intr-un dosar ce a avut ca obiect un accident de circulaţie şi care a plecat fara drept in Afganistan, motiv pentru care ofiţerul de poliţie (martor) ar urma sa-i plateasca solda şi salariul.
Legea privind statul magistraţilor prevede ca, in asemenea cazuri, Secţia de Procurori a CSM sa-i dea  impricinatului un avertisment, sau sa-i diminueze indemnizaţia pe o perioada de 3 luni cu 15%, ori sa-l mute disciplinar sau sa-l excluda din magistratura.  Procurorul Siserman se apara la acea vreme, spunand ca nu a folosit aceasta expresie cand i s-a adresat martorului.

Dosarele celebre ale procurorului

Procurorul militar Viorel Siserman, cel care a intrumentat dosarul “Revolutia de la Cluj” si dosarul “Mineriada din 1999”, a candidat in 2008 la sefia Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Cluj.
Concursul a inceput in 9 noiembrie 2008 si s-a finalizat in 7 decembrie. Acesta consta intr-un test psihologic eliminatoriu, in prezentarea unui plan de conducere a unitatii si un examen de management. Procurorul Siserman a promovat examenul psihologic, fiind declarat recomandabil. Parchetul de pe langa Tribunalul Militar Cluj este una dintre cele mai mari institutii de acest tip din tara, avand competenta in 12 judete din Transilvania. Pana atunci, functia de procuror-sef a fost ocupata de Gabriel Mora. El a fost delegat in functie in 2002, dupa ce Ilie Botos a trecut la Parchetul National Anticoruptie, actualmente DNA. In 2004, Mora a fost numit in functie, insa, in iulie 2008, mandatul sau a expirat.

Incompatibilitatea medicului Siserman

Dupa ce au negociat "la sange" pentru postul de director al Direcţiei de Sanatate Publica (DSP), mai nou Autoritatea de Sanatate Publica (ASP) Salaj, formaţiunile politice din arcul guvernamental  au cazut "la pace" şi au adus un medic de la Cluj, in persoana doctorului legist Costel Siserman. Dupa o perioada de interimat acesta a susţinut examenul la Bucureşti, la Ministerul Sanataţii (prin luna iunie 2005), şi tot de atunci a devenit, oficial, directorul instituţiei salajene.
Problema este insa ca, tot din iunie 2005, el figureaza ca medic legist la Serviciul de Medicina Legala Salaj, cu norma intreaga, semnand statele de plata pentru ambele funcţii şi luand, in mana, un salariu apropiat de al preşedintelui ţarii. Deşi cele doua locuri de munca erau incompatibile, Siserman nu s-a sinchisit sa işi de-a demisia din nici un post.
Potrivit Codului Muncii, dr. Siserman nu mai putea sa lucreze ca medic legist din momentul in care a devenit directorul DSP Salaj şi implicit funcţionar public.
"Contractul de munca se suspenda de drept in cazul (art. 50, lit. e) exercitarii unei funcţii in cadrul autoritaţii executive, legislative ori judecatoreşti, pe toata durata mandatului" se zice in lege.
Dr. Siserman a fost mai presus de lege, el fiind detaşat de la Serviciul de Medicina Legala Cluj la cel din Zalau (pe postul devenit vacant al actualului prefect, Andrei Barbu Todea, fost şef al Serviciului de Medicina Legala Salaj).
Legea incompatibilitaţilor care ii vizeaza pe funcţionarii publici, stabileşte ca in 10 zile de la numirea intr-o funcţie publica, persoana numita trebuie sa aleaga. In caz contrar consecinţa este demiterea din funcţia publica, dupa ce o comisie de disciplina a constatat situaţia de incompatibilitate.
Conform Ministerului Sanataţii, atat dupa legea veche cat şi dupa cea noua, directorii DSP nu pot lucra pe nici un alt post, cu norma intreaga.

Ba-s nu-s prieteni, ba apar impreuna

Costel Siserman a declarat pentru Gazeta de Cluj ca nu este ajutat de catre fratele sau, procurorul militar sef Viorel Siserman. Nici Viorel Siserman nu declara ca l-ar ajuta pe fratele sau. Dar uite ca asa se intampla ca Viorel Siserman, prim procurorul de la Parchetul Militar, chiar el recunoaste ca a cerut ca la sapaturile lui Marius Oprea sa fie chemat un medic legist. Culmea este ca medicul legist chemat a fost fratele sau. Nici un trafic de influenta aici, doar vi se pare.
Cand colo, ei participa la evenimente impreuna. Au participat de exemplu la un eveniment de dezgropare a mortilor a lui Marius Oprea, cunoscutul istoric liberal.  In a treia zi de sapaturi, parintele ortodox Augustin a ţinut o slujba, apoi ne-am trezit cu puhoi de autoritaţi peste noi, se arata pe site-ul www.fericiticeiprigoniti.net. Procurorul Viorel Siserman şi medicul legist Costel Siserman, din Cluj, intamplator fraţi, au venit sa preia legal scheletele. Ajutoarea doctorului, juna Elena, a strans dinte cu dinte şi vertebra cu vertebra, in pungi. Cei doi ne-au confirmat ca decedaţii aveau intre 40 şi 60 de ani, iar cel mai inalt, de 1,90 m, avusese un picior amputat chirurgical şi murise cam pe la 60 de ani, ceea ce ar face posibila identificarea sa şi fara probe ADN. Din sicriul barbatului ingropat  cu haine pe el a fost recuperata o moneda ingrozitor de corodata dar identica prin dimensiune cu unele din anii 40 şi un nasture pe care scria ”for gentlemans” ceea ce ne-a intarit ideea ca ar fi vorba de un deţinut din timpul razboilui sau imediat de dupa.

Viorel Siserman ameninta
Legatura unui prim-procuror militar, Viorel Siserman, cu dosarele unui civil nu ar trebui sa aibe nici o interferenta. Uite ca procurorul Viorel Siserman ameninta jurnalistii clujeni cu dosarele care s-au soldat cu neinceprea urmaririi penale. Procurorul comite un abuz in functie pentru care va fi reclamat la CSM.
“Amenintarile procurorului Viorel Siserman la care am fost martor sunt intolerabile intr-o societate democratica. Ii reamintim domnului procuror ca infractiunea de amenintare se pedepseste cu inchisoarea si ca in cazul amenintarii unui jurnalist, infractiunea are circumstante agravante. Procurorul Viorel Siserman se crede aparat pentru ca sotia dansului este presedintele Tribunalului Cluj, iar fratele sau este seful IML Cluj. Deci iata cum toata justitia clujeana este data pe mana familiei Siserman care nu se mai satura de functii. Probabil ca domnul procuror vrea sa ne vedem in instanta”, a declarat Liviu Man, directorul general al publicatiilor Gazeta de Cluj si Gazeta de Bistrita.

Judecatorul presedinte, incompatibil

„Judecatoarea Siserman Sorina, preşedinte la Tribunalul Cluj, savarşeşte abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind judecatorii si procurorii, respectiv incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitaţi şi interdicţii privind judecatorii şi procurorii.
Astfel, Sorina Siserman are calitatea de director al Departamentului Drept Public din cadrul Universitaţii Crestine “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Drept Cluj-Napoca. Sorina Siserman are, in acelaşi timp, calitatea de judecator şi preşedinte al Tribunalului Cluj. Cele doua calitaţi sunt incompatibile.
Calitatea de director de departament a numitei Siserman Sorina se dovedeşte cu cele doua extrase de pe site-ul Universitaţii Crestine “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Drept Cluj-Napoca, www.dimitriecantemir.ro, şi cu notoritatea acestei calitaţi.
Potrivit Hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 821 din 4 septembrie 2008 , s-a analizat incompatibilitatea – denumita in hotarare ca fiind “de caracter general” si ”de ordin constitutional” – prevazuta de art. 125 alin. 3 din Constitutie (132 alin. 2 pentru procurori) care prevede ca “Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior”.
In Hotararea CSM se arata ca “functiile didactice sunt cele limitativ prevazute de art. 53 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (preparator universitar, asistent universitar, lector universitar/sef de lucrari, conferentiar universitar, profesor universitar, profesor universitar consultant), iar functiile de conducere sunt cele de la art. 72 alin. 3 teza finala din acelasi act normativ, respectiv rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare, microproductie si sef de catedra, care pot fi ocupate numai de catre conferentiari sau profesori universitari titulari. Rezulta ca functiile didactice din invatamantul superior la care se refera art. 125 alin 3 din Constitutie (132 alin. 2 pentru procurori) au natura unor funcţii de execuţie”.
Prin urmare, Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 821 din 4 septembrie 2008 a stabilit, prin articolul sau unic, ca judecatorii si procurorii, care au calitatea de cadru didactic, pot ocupa, potrivit dispozitiilor constitutionale si legale, numai functii de executie in structurile unei facultati sau universitati.
Pana la data de 9 februarie 2011 funcţiile de conducere sunt cele prevazute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. La data de 9 februarie 2011 a intrat in vigoare Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011, partea I, care a abrogat Legea nr. 128/1997, moment de la care funcţiile de conducere sunt cele prevazute de Legea nr. 1/2011, cu prevederi similare celei anterioare.
Legea nr. 1/2011 reia intocmai prevederile Legii nr. 128/1997 in ceea ce priveşte funcţiile de conducere din invaţamantul superior. Astfel, potrivit art. 207 alin. 2 al noului act normativ (Legea nr. 1/2011), funcţiile de conducere in instituţiile de invaţamant superior de stat sau particulare sunt urmatoarele: … c) directorul de departament”, se arata in scrisoarea pe care am primit-o pe adresa redactiei de la o sursa care nu a dorit sa isi dezvaluie identitatea.

Firul iniţial al omorului

Gazeta de Cluj v-a prezentat in luna mai a anului 2009 cazul celor doua persoane care au murit pe masa de operatie si IML Cluj. “Fiica mea, Navolan Ramona, in varsta de 36 de ani, a decedat la naştere impreuna cu copilul sau din cauza medicului Romeo Micu, care a avut-o sub observare cu circa opt luni inainte de naştere”, a declarat tatal Ramonei, Antonie Ciocioc. Potrivit familiei, Ramona era la a doua naştere, iar sarcina a decurs normal, fara probleme, pana in ziua in care aceasta trebuia sa nasca. Romeo Micu a fost doctorul care a asistat-o şi la prima naştere, motiv pentru care Ramona a apelat din nou la ajutorul sau. Insa, de aceasta data, potrivit martorilor, in ziua naşterii, Ramona a inceput sa aiba complicaţii, avand nevoie de ajutorul medicului. “Doctorul era mai mult  plecat prin clinica, iar cand i s-a facut rau Ramonei, abia am reuşit sa dam de el”, a declarat A.M., ruda cu Ramona. Totuşi, potrivit reprezentanţilor spitalului, medicul ar fi venit in momentul in care a aflat ca pacienta sa nu se simte bine pentru a-i administra medicaţia potrivita. Verdictul s-a dat in 2012, iar cei de la Institul National de Medicina Legala(INML) au schimbat verdictul: ”diagnosticul a fost schimbat” , declara saptamana trecuta pentru Gazeta de Cluj Costel Siserman, seful IML Cluj. Acesta nu a aratat nicio mustrare de constiinta in schimbarea verdictului de autoritatea suprema.
Pana la urma urmei, familia Siserman controleaza doua domenii: medicina legala si justitia. Ambele cu acuzatii, incompatibilitati sau influente. Pana cand, nimeni nu va sti…
Tiberiu Hrihorciuc