Atunci cand ne imaginam ca viata exista peste tot pe glob, natura gaseste o metoda sa ne contrazica.
Tot felul de organisme stranii prospera in cele mai ostile medii ale planetei, dar unele locuri pot sa fie prea aspre chiar si pentru cele mai rezistente forme de viata, relateaza BBC. Desertul Atacama, din nordul Chile, este un candidat serios pentru titlul de cel mai ostil loc de pe pamant. Una dintre cele mai aride zone din lume, cu portiuni in care nu cade nicio picatura de ploaie timp de cincizeci de ani, da impresia ca nu ar putea sustine vreo forma de viata. „Spre Atacama, aproape de coasta pustie, vezi un pamant fara oameni, unde nu sunt pasari, nu sunt fiare, nici copaci, nici vegetatie”, spunea poetul Alonso de Ercilla, in secolul al XVI-lea.
Totusi, desertul Atacama nu este complet pustiu. Unele microorganisme endolite au gasit o cale sa se agate de porii rocilor, unde gasesc suficient de multa apa incat sa supravietuiasca. „Reusesc sa sustina o intreaga comunitate de organisme, e fascinant”, spune Jocelyne DiRuggiero, miocrobiolog la Universitatea Johns Hopkins.
Microorganismele au aparut acum aproape patru miliarde de ani, avand suficient timp sa se adapteze la cele mai grele conditii. Exista insa vreun loc steril pe planeta? Oamenii de stiinta spun ca temperatura ridicata ar putea sa distruga orice forma de viata, pentru ca la peste 150 de grade Celsius, reactiile chimice nu mai au loc, iar proteinele sunt distruse. De aceea, in interiorul vulcanilor sau in izvoarelor hidrotermale, in care temperatura la peste 400 de grade Celsius, viata nu poate exista.
Totusi, cercetatorii au descoperit o specie de bacterii hipertermofile metanogene, care traiesc in apropierea izvoarelor hidrotermale, la o temperatura de 122 de grade Celsius. Temperatura scazuta nu pare sa fie o problema pentru bacterii, anumite specii traind si la -10, sau chiar -20 de grade in permafrostul din Siberia si in lacuri aflate sub calota glaciara, in Antarctica.
Nici presiunea uriasa nu pare sa impiedice viata sa se dezvolte. Oamenii de stiinta au descoperit o specie de microorganisme, numita Desulforudis audaxviator, la aproape 3 kilometri sub pamant, intr-o mina de aur din Africa de Sud. Acestea nu au mai fost in contact cu suprafata Terrei de milioane de ani si supravietuiesc absorbind nutrienti din rocile care trec printr-o dezintegrare radioactiva. Substantele chimice sau radiatiile puternice nu par sa distruga orice forma de viata. Deinococcus radiodurans, spre exemplu, poate rezista la doze de radiatii de 3000 de ori mai mari decat cele care sunt fatale oamenilor si a supravietuit unui zbor in spatiu. La fel, arsenicul, mercurul si alte metale grele, care ucid majoritatea formelor de viata, sunt esentiale pentru anumite specii de bacterii extremofile.
Viata pare ca gaseste o cale sa se dezvolte in toate mediile de pe pamant, oricat de ostile ar fi acestea. Ar putea sa existe insa o exceptie. Iazul Don Juan, cunoscut si drept lacul Don Juan, a fost descoperit in 1961 de pilotii de elicopter Don Roe si John Hickey, dupa care a si fost numit. Don Juan este un lac mic, foarte putin adanc, aflat in valea Wright, din Antarctica. Cu o lungime de 300 de metri si o latime maxima de 100 de metri, intinderea de apa i-a uimit pe cei doi piloti pentru ca nu era inghetata, desi temperatura din termometre ajungea la -30 de grade Celsius. In ciuda zonei foarte reci in care se gaseste si a adancimi de doar cateva zeci de centimetri, lacul ramane in stare lichida datorita salinitatii sale extrem de ridicate.
Don Juan are o salinitate de 40%, de 11 ori mai mare decat cea a oceanelor si de 14 ori mai mare decat cea a Marii Negre. Testele arata ca apa lacului contine 413 grame de clorura de calciu si 29 de grame de clorura de sodiu la fiecare litru de apa. Acolo, cercetatorii au reusit sa gaseasca urme de viata microbiala, insa nu au putut sa determine inca daca acestea cresc si se multiplica in apele lacului, sau sunt aduse din alte zone. In afara de unele medii sintetice, create in laborator si de temperaturi extreme, de ordinul sutelor de grade, momentan nu se cunosc medii complet sterile pe Terra. Don Juan este insa un exemplu de mediu in care „am putea sa ne asteptam sa existe viata, dar nu putem verifca prezenta ei”, spune Corien Bakermans, microbiolog la Universitatea Penn State. Pana la urma, „Ceea ce nu exista e mai greu de demonstrat decat ceea ce exista”, dupa spusele cercetatoarei Helena Santos
