Acum două săptămâni, premierul Adrian Năstase declara cu hotărâre că, dacă nu va fi rezolvată problema participării nomenclaturii PSD în CA şi AGA, partidul va pierde din nou alegerile în 2004, aşa cum le-a pierdut şi în 1996.
În mod cert, acesta este drumul pe care îl are de străbătut PSD, în chiar opinia preşedintelui său. N-am auzit ca cineva din PSD să-şi fi dat demisia din ceva Consiliu de Administraţie sau măcar din vreo nenorocită de AGA. În schimb, organizaţiile judeţene şi-au trimis şefii în pelerinaj la Bucureşti, la conducerea partidului, aşa cum merg musulmanii în hagiat la Mecca. Doi şefi de organizaţii din 41 au fost sacrificaţi. Sacrificaţi este un fel de a spune, doar liderii PSD din Maramureş şi Vrancea şi-au pierut doar statutul de preşedinţi de filială, dar au rămas deocamdată în funcţii publice. Primul, Liviu Bechiş, a rămas prefect de Maramureş, al doilea, Marian Oprişan, a rămas preşedintele CJ Vrancea, adică în locul în care albinele se întorc întotdeauna la stup. Probabil pe termen mediu va fi pedepsit doar Bechiş, care a avut îndrăzneala să-l sfideze pe ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu, atunci când au avut loc alegerile din filiala maramureşeană. În stilul pesedist, exista un singur candidat la preşedinţia PSD Maramureş, adică Paşcu, paraşutat din Bucureşti la Baia Mare, iar Bechiş a candidat şi el şi l-a învins zdrobitor pe Paşcu. Aşa încât, să fim serioşi, Bechiş nu este o victimă a războiului împotriva corupţiei, ci o victimă a răzbunării lui Năstase care s-a văzut făcut de râs, după ce a fost incapabil să-şi numească ministrul la preşedinţia PSD Maramureş. La Baia Mare, chiar vor avea loc alegeri.
În schimb, baronului Oprişan – cunoscut mai ales prin faptul că îşi bate joc de ziarişti şi că face afaceri din banul public cu nevasta lui Ristea Priboi – deja i s-a explicat că poate reveni de unde a plecat. Adică, "stai şi tu liniştit un timp, ca să te uite presa şi după aceea, înapoi la preşedinţie!"
Trist final al campaniei începută de Ion Iliescu şi continuată de delfinul Năstase. Partidul nu are corupţi, totul merge bine, iar căcănarii din presa scrisă pot să tot comenteze, pentru că oricum televiziunile sunt la mâna lor. Cum a lor? A PSD-ului. Doar 7 la sută din populaţia României citeşte în mod constant presa scrisă. Pentru 85 la sută dintre români, principala sursă de informare o reprezintă televiziunile. Din păcate pentru PSD, aşa era şi în 1996, şi tot au pierdut alegerile. Pentru că aici, bine spunea Năstase, dacă nu vor despărţi colegii săi din partid politica de afaceri, vor pierde.
Dar cum să desfaci această simbioză? Şi în biologie există anumite organisme care pot supravieţui doar în simbioză. Păi, dacă pleci de la Prefectură, cine te mai ţine în CA? Şi invers, dacă rămâi doar la Prefectură, cum să trăieşti cu doar 350-400 de dolari pe lună? Nu? Din această dilemă nu pot ieşi baronii pesedişti. Din păcate pentru ei, partidul va ieşi din această dilemă. Punctul de inflexiune a fost trecut. Aşa cum arată ultimele sondaje, PSD a început coborârea. De acum, drumul este tot în jos. Pe mine nici nu mă bucură, nici nu mă întristează acest lucru. Întrebarea este atunci când vor veni ceilalţi: cu ce vor fi ei mai buni decât pesediştii. Vor fi, aşa cum îi vedem cu toţii, doar mai lacomi după cei patru ani de post. Aşa că singurul gând reconfortant care îmi trece prin minte în acest moment este că ne mai despart doar şapte ani de instaurarea adevăratei democraţii. Doar Brucan a spus-o. Şi el are experienţă.
Liviu Man
