Inginerul clujean ce sare în ajutorul judeţului cu soluţia salvatoare pentru deşeuri

Situaţia critică a gunoaielor îi afectează pe cei din judeţul Cluj. Astfel că propunerile de soluţionare a acesteia nu întârzie să fie semnalate chiar şi de clujenii de rând. Gazeta de Cluj a fost contactată de un inginer miner, ce nu doreşte să îi fie dezvăluită identitatea, dar care are două propuneri de terenuri ce ar putea salva problema depozitării gunoaielor pe minim 10 ani. Acest aspect ar fi de mare folos până la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

Comuna Aghireşu, salvarea fără împotrivire a întregului judeţ

În ultimele luni tot mai mulţi politicieni s-au pronunţat cu privire la soluţionarea depozitării deşeurilor. Comuna Feleacu a refuzat să ajute judeţul. După ce săptămâna trecută o firmă de la Bucureşti, Prosal, a făcut un anunţ public, cum că au achiziţionat un teren extravilan în Turda şi ar dori din fonduri proprii să amenajeze o groapă temporară, timp de doi ani, primarul municipiului respectiv, Tudor Ştefănie a declarat că nu va fi de acord cu acest lucru.

„Eu am fost inginer minier, acum sunt pensionar şi am lucrat 20 de ani în Aghireş. De asemenea am lucrat pentru Bega Minerale. Există două terenuri în comuna aceea. Unul e privat şi unul este al primăriei. Vorbim de zeci de hectare ce nu sunt folosite şi ce ar putea depozita deşeurile judeţului nu pentru doi-trei ani ci pentru 50. De asemenea acele terenuri se află în vecinătate şi unul din ele este amenajat prin adâncire de la activităţile de exploatare efectuate în trecut. Nimeni nu mai face nimic cu acele terenuri. Au devenit păşuni abandonate. Distanţa ajunge până la maxim 35 de km de la Cluj Napoca iar dacă s-ar face staţii de sortare a deşeurilor, pentru că au destul loc să amenajeze un centru pentru mase plastice, sticlă şi  metale. Aş propune ca sortarea să se facă exact  în momentul în care se revarsă gunoaiele din  maşini pe platforma de depozitare. Ce deşeuri menajere şi alimentare ar rămâne spre depozitare ar putea fi acoperite cu un strat de pământ ce să aibă o grosime stabilită de un inginer expert ce ar putea face şi  o instalaţie pentru a obţine în câţiva ani gaz metan. S-ar valorifica fiecare centimetru de gunoi. Odată acoperite cu pământ, deşeurile se transformă în timp în zăcăminte naturale. Nu încape nici o îndoială că am putea fi  la fel de practici ca celelalte ţări europene şi am putea obţine gaz metan. Costurile pentru amenajarea acesteia ar fi minime. Administraţia locală din Aghireşu ar avea doar de câştigat. Terenurile sunt în extravilanul comunei şi s-ar crea locuri de muncă”, propune clujeanul inginer.

Soluţia acestuia este una practică şi salvatoare. De altfel, în prezent nicio comună sau oraş nu mai depozitează deşeurile în judeţul Cluj. Taxa de colectarea gunoaielor a crescut substanţial, iar de la lună la lună primarii se luptă pentru a obţine contracte la rampele din vecinătatea judeţului.

Senatorul Tişe a auzit ideea dar „are treburi mai importante”

Sub premisa ce menţionează că un parlamentar lucrează în slujba electoratului şi totodată este plătit din bani publici, Alin Tişe, senatorul PNL ignoră sugestiile cetăţenilor şi îi trimite la plimbare.  Inginerul clujean a încercat să vorbească cu Tişe despre aceste terenuri şi să îl îndrume să facă demersuri necesare pentru  a salva situaţia gravă din judeţ. Deşi Tatăl lui Păunel Alin Tişe a lucrat în subordinea inginerului clujean, acesta când l-a văzut la biroul notarial i-a spus să vină altă dată că are treabă şi nu îl interesează.

„Am încercat să vorbesc cu Alin Tişe. I-am telefonat pentru că ne ştim, tatăl său al lucrat în subordinea mea. Mi-a spus că sună bine propunerea şi că va lua măsuri. Timpul a trecut, am văzut ştirile cu privire la posibilitatea sau mai bine zis imposibilitatea de a amenaja un depozit temporar la Turda şi l-am recontactat. Nu a mai vrut să vorbească cu mine aşa că m-am dus la biroul său din Mărăşti. În pragul uşii mi-a spus că nu are timp să stea de vorbă cu mine. I-am cerut doar câteva minute, poate îi eram de folos să găsească soluţia salvatoare dar mi-a replicat: lasă că ş-aşa matale eşti în pensie ai vreme să vi altă dată că eu nu am timp de treburile astea şi am alte chestii mai importante. Dezamăgit să constat că a mai apărut un politician pe care îl ştiu de mic ce „s-a ajuns cu fumurile” i-am spus că nu vom mai apărea niciodată la cabinetul dânsului. Oricum nu s-a arătat deranjat de acest aspect. Ca cetăţean am vrut să mă implic, de pe margine pentru că în fond şi la urma urmei acele terenuri sunt ideale şi toţi oamenii politici declară că sunt în căutare de soluţii, că se zbat să rezolve situaţia. Când cineva îţi dă totul pe tavă, iar tu trebuie doar să îţi faci treaba, cum poţi să îl refuzi? Vorbim de economisire de timp, bani, bătăi de cap şi de a spăla ruşinea judeţului”, completează inginerul clujean.

Soluţia la care se împotrivea municipalitatea turdeană

În traducere liberă, la mijlocul lunii august, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan anunţa împreună cu firma bucureşteană Prosal o soluţie ce s-ar fi făcut simţită pe facturile de colectare a deşeurilor, ce ar fi revenit la tariful normal, deoarece firmele de salubritate nu s-ar mai confrunta cu cheltuieli suplimentare pentru transportarea gunoaielor în alte judeţe.

Vorbim de faptul că aceştia au pregătit un teren pe care să construiască o rampă la Turda pentru a oferi un răgaz de un an, pentru finalizarea lucrărilor la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor.

“Noi putem rezista un an de zile. Un an de zile putem asigura stocarea, se poate extinde acest termen, dar noi am făcut proiecţia pentru un an de zile, astfel încât să decongestionăm situaţia şi să fie un tarif mai mic pentru salubrizare. Noi am luat în calcul acelaşi tarif care exista la depozitare înainte de criza gunoaielor. Investiţia depăşeşte 2 milioane de euro. Vom ieşi pe o mică pierdere dar vom încerca să creştem gradul de valorificare şi reciclare. Am făcut o analiză a deşeurilor, sperăm să reuşim să valorificăm acel reciclabil, să-l ducem şi spre incinerare astfel încât să scadă cantitatea depozitată. Nu există nici o relaţie contractuală cu operatorii de salubritate. Relaţia va fi doar cu operatorii de salubritate. De asemenea, nu există nici o relaţie contractuală cu primăriile sau CJ Cluj”, preciza atunci directorul tehnic Mateescu.

Tudor Ştefănie nu pare să agreeze înfiinţarea rampei de gunoi a judeţului pe raza administrativ teritorială a oraşului. Potrivit primarului, municipalitatea nu a primit nici o documentaţie şi nici o solicitare în acest sens.

​”În acest moment, nici eu personal, nici instituţia pe care o conduc, nu avem cunoştinţă despre detaliile privind depozitul temporar de deşeuri despre care s-a vorbit la nivelul Consiliului Judeţean. La noi încă nu s-a prezentat nimeni cu nici o documentaţie, nu a depus nimeni nici o solicitare şi nici nu am luat în discuţie sau să dăm vreo aprobare în acest sens. Nici măcar nu ştim unde este terenul la care se face referire. Conform procedurilor legale, trebuie să primim o solicitare în acest sens, cu documentaţia aferentă. Până atunci, nu putem avea nici o poziţie, pentru că nu avem despre ce să vorbim”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Turda.
​Tudor Ştefănie mai precizează că ”discuţiile născute raportat la acest subiect sensibil atât la nivelul comunităţii locale cât şi judeţene, au apărut pe fondul unor speculaţii care nu îşi au rost la această dată.
​Mai mult decât atât, pe raza unităţii administrativ – teritoriale a Municipiului Turda nu există o suprafaţă de teren care să facă funcţională o viitoare rampă de depozitare ori selectare a deşeurilor menajere. ​Precizăm faptul că în momentul în care vom deţine informaţii noi raportate la acest subiect le vom aduce la cunoştinţa publică”.

Deşeurile menajere colectate din Cluj-Napoca se transportă, începând cu 15 iulie, la un depozit ecologic la Oradea, după ce între primăriile celor două municipii a fost încheiat un parteneriat pentru o perioadă de trei luni. Gunoaiele clujenilor s-au transportat de la sfârşitul lunii iunie, pe rampa de la Alba Iulia, după ce rampa temporară a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă definitiv.