Înscenările procurorului Chirculescu

Într-un număr anterior, am relatat despre faptul că orădeanul Mircea Bogdan Dumitraş zace în arest de mai bine de şapte luni, acuzat de trafic de influenţă şi instigare la fals, deşi probele din dosarul său penal sunt discutabile, iar persoane care au comis infracţiuni dovedite în aceeaşi cauză, nu au fost nici măcar acuzate de procurori, care I-au „fabricat” lui Dumitraş mai multe fapte penale cu ajutorul denunţătoarei, căreia I-au promis protecţie în schimbul atragerii în capcană a tânărului. Asemenea practici staliniste încalcă Constituţia şi drepturile omului. Victimă a abuzurilor procurorului Dan Chirculescu, în disperare de cauză, Bogdan Dumitraş s-a adresat GAZETEI DE ORADEA, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi mai multor instituţii din ţară şi organizaţii internaţionale de profil.

Şantaj judiciar pentru un permis fals

În seara de 21 noiembrie 2003, tînăra Annamaria Magdalena Farkas din Oradea a încercat să treacă în Ungaria prin Vama Borş, la volanul unui autoturism cu număr de înmatriculare de Germania. La controlul documentelor, s-a constatat că permisul de conducere al femeii era fals. Tânăra a declarat poliţiştilor că ar fi obţinut documentul în schimbul sumei de 400 de euro de la un anume Bogdan.
Farkas, care nu este acuzată de nici o infracţiune, deşi a fost găsită conducând un autoturism cu un permis de conducere fals şi este cea care l-a instigat pe Bogdan Dmitraş să comită documentul fals, în înţelegere cu anchetatorii, îi promite Florentinei Nicoleta Tobias că îi poate rezolva emiterea unui alt paşaport, prin relaţiile lui Bogdan Dumitraş din Poliţie. Cu toate că Farkas este cea care a insistat ca prietena ei să-şi facă un paşaport fals, aceasta fiind în mai multe rânduri pe punctul de a renunţa, cel acuzat este Dumitraş, pe care cele două femei l-au denunţat anchetatorilor, care au organizat un flagrant. În 17 decembrie 2003, după ce Florentina Tobias s-a întâlnit cu Bogdan Dumitraş pe strada Republicii, acesta din urmă a fost reţinut de o echipă de procurori şi poliţişti, asupra sa găsindu-se o carte de identitate cu fotografia Florentinei, dar cu datele unei tinere din Jibou.

Basmaua lui Chirculescu

Procurorul Chirculescu, care instrumentează cazul, se face că nu ştie că documentul a fost „fabricat” la cererea Anamariei Farkas, Bogdan Dumitraşcu fiind doar intermediar în această afacere. Autorul falsului, după cum reiese din rechizitoriu, este un anume George Cătălin Sebeş, tehnoredactor la S.C. GROUPROMO SRL Oradea, permisul de conducere al lui Farkas fiind falsificat prin fotocopiere după unul original, la un xerox color. În lipsa unor probe solide care să-l indice ca autor al falsului, lui Dumitraş i s-a schimbat încadrarea juridică iniţială în cea de instigator la infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale.
Din modul în care a fost întocmit rechizitoriul procurorului Dan Chirculescu reiese clar tendinţa acestuia de a o scoate basma curată de Annamaria Farkas, în ciuda evidenţelor şi probelor existente împotriva ei (declaraţii de martor, permisul de conducere falsificat cu fotografia sa, etc.) şi dorinţa de a-l „înfunda” cu orice preţ pe Bogdan Dumitraş, care este cercetat în stare de arest de mai bine de şapte luni.
Tânărul, pe care procurorul Chirculescu îl vrea condamnat cu orice preţ, a contestat măsura menţinerii arestării preventive, arătând că aceasta nu este întemeiată şi că infracţiunile de care este acuzat, trafic de influenţă şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale, nu prezintă pericol social pentru a justifica prelungirea mandatului. Potrivit practiciii judiciare, pericolul pentru ordinea publică nu se prezumă, nu trebuie dovedit, ci demonstrat. Conform Convenţiei pentru Apărarea Dreptueilor Omulkui şi Liberăţilor Fundamentale, ratificată şi de România prin Legea nr 30/1994, detenţia poate fi menţinută atâta timp cât se face dovada că eliberarea celui în cauză ar tulbura ordinea publică. Ori, procurorul Chirculescu nu a reuşit să demonstreze acest lucru. Dimpotrivă, Bogdan Dumitraşcu este la prima încălcare a legii, provine dintr-un mediu social care nu presupune infracţionalitate, are un loc de muncă şi o familie onorabilă, fiind căsătorit şi tatăl a doi copii. În acest condiţii, e ridicolă pretenţia Parchetului că eliberarea lui Dumitraşcu, respectiv cercetarea lui în stare de libertate, ar genera reacţii din partea opiniei publice, în timp ce „titani” ai infracţionalităţii din România, ca Gabriel Bivolaru sau Răzvan Temeşan, au fost cercetaţi în stare de libertate. Cu toate acestea, la insistenţele lui Dan Chirculescu, instanţa a decis, în repetate rânduri, menţinerea măsurii arestării preventive a lui Bogdan Dumitraşcu.

Dreptul de a fi condamnat cu orice preţ

Din documentele care ne-au fost puse la dispoziţie de familia şi apărătorul său, reiese clar faptul că, în înţelegere cu procurorii, lui Bogdan Dumitraş i s-au înscenat de către denunţătoarea Farkas „infracţiuni de creuzet”, fabricate la cererea procurorilor.
În memoriul care a fost trimis Curţii Europene a Drepturilor Omului, Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor de pe lângă Parlament, Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi organizaţiei Amnesty International-România, Dumitraş arată:
„Vă semnalez că mă consider victima unor abuzuri, urmare a încălcărilor grave şi succesive a unor drepturi fundamentale garantate de Constituţia României, respectiv cel referitor la prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil precum şi încălcarea art. 5 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului, dar şi a art. 259 Cod Penal, care stipulează că «producerea sau ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte se pedepseşte»…Infracţiunile car emi se reţin în sarcină constau în aceea că am pretins şi primit 400 euro de la Farkas Anamaria pentru obţinerea de către aceasta a unui permis de conducere şi de a pretinde 4500 euro de la Tobias Nicoleta Florentina pentru obţinerea de către aceasta a unei cărţi de identitate şi a unui paşaport, lăsându-le pe cele două persoane să creadă că am influenţă asupra unor funcţionari, ofiţeri de poliţie, în ale căror atribuţii de serviciu intră eliberarea acestor acte de identitate, precum şi faptele de a-l determina pe numitul Sebeş Cătălin George, prin oferirea a câte 100 euro pentru a falsifica permisul de conducere nr B 00058354 H li cartea de identitate seria SX nr 154478 întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de instigare la fals în înscrisuri oficiale. Atât în cursul urmăririi penale, cât mai apoi în faţa instanţei am relevat faptul că infraţciunile privind pe martora Tobias Nicolata Florentina sunt rezultatul unor manopere şi activităţi de producere şi ticluire de probe în care martora favorizată Farkas Anamaria, cu aportul altor persoane inplicate în activitatea de urmărire penală fără de care demersurile ei ar fi rămas fără rezultat nu s-a vrut a fi sesizat acest aspect, deşi orice participant la actul de justiţie de bună credinţă îşi poate da seama de această realitate…Din declaraţia martorei Farkas dată la procuror rezultă că după ce infracţiunea era conturată, vin în chip nevinovat pentru a colabora cu organele de poliţie în vederea identificării persoanei numitului Bogdan, care se pare că era greu de identificat, deşi în declaraţia mâna propire la 21.11.2003 comunică organului de urmărire penală numărul de telefon al numitului Bogdan. Identificarea lui la acea dată nu mai constituia o problemă pentru nici un serviciu de poliţie din lume. Nemaifiind nici o problemă, fapta acestuia privind permisul de conducere realizată prin activitatea sa infracţională faţă de şi cu concursul numitei Farkas Anamaria, care era foarte bine conturată, însă, probabil, s-a apreciat că o infracţiune în plus pe seama lui ar suna mai bine”.

Bunăvoinţă penală

„Aşa cum arată în declaraţia din 16.12.2003, martora Farkas, pentru a-şi cştiga bunăvoinţa organelor de urmărire penală şi în schimbul unui tratament privilegiat, aduce la cunoştinţă faptul că în prezent, numitul Bogdan a pretins 4500 de euro de la numita Tobias pentru a-I procura un set de documente falsificate. Iar în aliniatul final, pentru a nu mai fi nici un dubiu al colaborării pecetluite, numita Farkas precizează: «Tot în scopul sprijinirii activităţilor judiciare, sunt dispusă să predau această sumă de bani, fie din patrimoniul meu, fie din fondurile speciale ale IPJ Bihor”.
Această precizare a martorei Frakas trebuie coroborată cu declaraţia martorei Tobias, care arată insistenţele nenumărate ale lui Farkas pentru a o determina să se implice în această activitate şi nu cumva să renunţe, cum renunţase de mai multe ori, când a adus ca argument suma de bani: «I-am spus că nu am aceşti bani. Aceasta (Frakas-n.n.) s-a retras într-o cameră, a dat un telefon, iar duăp ce a revenit mi-a spus că problema s-a rezolvat şi că mă ajută ea cu aceşti bani»”.
Apărătorul lui Bogdan Dumitraş arată că tânărul a fost antrenat în săvârşirea infracţiunilor de „manopere mai mult sau mai puţin dirijate şi că aceasta s-a datorat „acţiunilor arătate, pentru care, într-un stat de drept, Farkas Anamaria ar tebui să fie apreciată la valoarea faptelor sale şi nu să se bucure de privilegiul de care s-a bucurat, de a fi scoasă de sub urmărire penală cu multă largheţe, cu toate că rolul ei de complice nu poate fi pus la îndoială. Prin rechizitoriul din 28 ianuarie 2004, s-a dispus faţă de Farkas Anamaria scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de flas şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere…Neluându-se nici o măsură faţă de aceste fapte vis a vis de tratamentul aplicat inculpatului Dumitraş, se încalcă grav articolul 21 din Constituţia României, prin care se statuează faptul că părţile au dreptul la un proces echitabil. Ce proces echitabil are inculpatul Dumitraş, în condiţiile în care de peste 7 luni este în stare de arest preventiv, pentru infracţiunile care au cosntrucţia arătată şi care, în care Farkas şi-ar fi văzut de treabă, inculpatului Dumitraş i s-ar fi reţinut o singură faptă”.

Momeală pentru rechinii Parchetului

      Din declaraţiile de martor, inclusiv din cea a Vioricăi Trifan, mama Florentinei Tobias, reiese cât se poate de clar faptul că Anamaria Farkas ţinea să-l „înfunde” cu orice preţ pe Bogdan Dumitraş, ca urmare a înţelegerii făcute cu procurorii. În ciuda faptului că Florentina Tobias a anunţat în repetate rânduri că renunţă la actele false, Farkas a insistat să îi ceară lui Dumitraş procurarea acestora, oferindu-se să îi dea chiar banii necesari, deşi suma nu era deloc mică.
„…Arăt că fiica mea a fost de acord să continue aceste demersuri doar sub influenţele martorei Farkas Anamaria, care o suna foarte des în acest scop. Arăt că fiica mea nu mi-a solicitat bani pentru ca să-şi facă poze, aceşti bani fiindu-I daţi de Farkas Anamaria. La întoarcerea din Craiova, fiica mea mi-a spus că a renunţat la demersul de a-şi procura paşaport, aceasta datorându-se atât insistenţelor mele cât şi faptului că nu avea suma pretinsă. A continuat însă acest demers datorită insistenţelor lui Farkas Anamaria. Arăt că martora indicată a sunat cu foarte multă insistenţă la locuinţa mea în ziua flagrantului, chiar înainte de ora 08.00, iar când vorbea cu fiica mea îi spunea «haide odată să ne întâlnim cu Bogdan!», lucru pe care l-am putut auzi deoarece stăteam în apropierea telefonului”.
În ciuda faptului că Bogdan Dumitraş este la prima infracţiune, şi-a recunoscut fapta şi nu constituie un pericol pentru ordinea şi liniştea publică, procurorii şi judecătorii orădeni refuză cu o îndârjire demnă de o cauză mai bună să îl cerceteze în stare de libertate, în timp ce zeci şi sute de infractori mult mai periculoşi se bucură de acest privilegiu. În Bihor, după cum se vede, curăţenia Justiţiei a ocolit, până acum, tocmai putregaiul. Poate ne contrazice noul ministru…

Florin Cuc