Inspectia Muncii Cluj a amendat mai multe companii bancare pentru exploatarea angajatilor. Programul anormal de epuizant a devenit o normalitate pentru bancile clujene. BCR se afla la a doua abatere. Cazul Ralucai Stroescu, tânara care a murit în 2007 din cauza epuizarii nervoase s-ar putea repeta oricând la Cluj.

Inspectia Muncii Cluj a insectat mai multe unitati bancare din localitate pentru a evalua conditiile de munca ale angajatilor acestora. Institutia s-a autosesizat dupa ce, la mijlocul anului trecut, o angajata de 29 de ani a unei companii multinationale, de numai 29 de ani, Raluca Stroescu a murit în urma epuizarii psihice si nervoase cauzate de programul mult prea încarcat dictat de firma angajatoare.

În cursul anului trecut inspectorii directiei  a controlat unele dintre sucursalele celor mai importante banci românesti si a constatat unele nereguli legate de aceste aspecte. Cu acea ocazie a amendat Banca Comerciala Româna cu 6.000 de lei. Cu toate acestea, în urma ultimului control din acest an s-a constatat ca BCR a recidivat si nu a respectat normele impuse pentru protejarea angajatilor.

Alaturi de BCR au mai fost amendate alte unitati bancare din judet ale bancilor Transilvania, Carpatica, Reifeissen, Banca Româna de Dezvoltare.

„Nu- angajatilor robot!”

În ultima perioada, Inspectia a intensificat controalele de verificare a respectarii prevederilor legale în domeniul relatiilor de munca, repaos saptamânal, ore suplimentare si în domeniul securitatii si sanatatii în munca.

Astfel, echipe de inspectori de munca au efectuat controale la 20 de unitati bancare, Banca Transilvania, Banca Carpatica, Raiffeissen Bank, BancPost, BRD, etc., printre care si Sucursala Judeteana Cluj a Bancii Comerciale Române, cu agentiile Floresti, Polus, Calea Floresti, Marasti.

În iunie 2007 BCR a fost controlata si sanctionata cu o amenda de 6.000 lei pentru ca angajatii munceau suplimentar si nu era respectat programul suplimentar. Inspectorii au constata ca si de aceasta data BCR nu s-a conformat în totalitate Codului Muncii si a încalcat articolul 132, deoarece, desi angajatorul a putut dovedi faptul ca acorda un spor salarial pentru munca prestata în ziua de repaos sapatmânal obligatoriu, sâmbata, totusi nu acorda în toate cazurile alte doua zile libere consecutive de repaos. Astfel, BCR a fost sanctionata contraventional cu amenda maxima prevazuta de lege, în cuantum de 3.000 de lei. Adica, potrivit inspectorului sef, Daniel Pacurariu, abgajatii respectivelor unitati „nu aveau nicio zi libera, nu puteau avea o viata normala, o familie, dar nici nu puteau scapa de firma în care lucrau dat fiind faptul ca, din cauza suprasolicitarii nu aveau timpul necesar pentru a-si cauta un alt loc de munca, pentru a participa la interviuri de angajare etc….Ei deveneau astfel „sclavi” ai angajatorului…fara speranta de a scapa de acesta”.

Bancile amendate simbolic pentru „sclavagism”

Ancheta desfasurata a mai relevat faptul ca în unele dintre bancile controlate nici macar sporurile aferente orelor suplimentare prestate de catre angajati nu erau acordate. În celelate acesta era echivalentul a 30% din suma standard, adica un procent mult inferior celui prevazut de lege.

De asemenea la câteva unitati bancare semnificative din municipiu, Banca Transilvania, Banca Carpatica, Raiffeisen Bank, Banc Post, BRD s-a constatat încalcarea prevederilor referitoare la acordarea repaosului saptamânal, de doua zile libere consecutiv si munca suplimentara.

Pentru încalcarea acestor prevederi legale, bancilor mai sus mentionate, li s-au aplicat sanctiuni contraventionale în valoare totala de 15.000 de lei, pentru repaos saptamânal 9.000  de lei, pentru munca suplimentara 6.000 de lei.

Neefectuarea instruirii periodice a personalului în domeniul securitatii si sanatatii în munca la Banca Transilvania si Banc Post a fost sanctionata contraventional cu amenda în valoare de 8.000 de lei fiecare.

La restul unitatilor bancare controlate nu s-au constatat încalcari referitoare la: repaosul saptamânal, munca suplimentara sau în ceea ce priveste securitatea si sanatatea în munca.

În concluzie, totalul amenzilor aplicate în aceasta campanie de control a unitatilor bancare este de 34.000 lei.

„Eficienta angajatilor, invers proportionala cu exploatarea!”

Daniel Pacurariu a precizat în conferinta de presa ca si el a fost prins, la un moment dat, în cercul vicios al suprasolicitarii de catre un anumit angajator si ca cunoaste efectele pe care asemenea practici le poate produce. De asemenea, el a mai declarat ca a fost surprins sa constate ca într-un anumit oficiu bancare angajatii au încercat sa ascunda faptul ca erau suprasolicitati, ca nu li se respecta programul de repaos, etc.

El a concluzionat ca „munca suplimentara efectuata cu regularitate, peste durata maxima legala prevazuta de Codul Muncii, 48 de ore, duce categoric, în timp la deteriorarea starii de sanatate a salariatilor, iar cresterea randamentului si a calitatii la locul de munca nu este direct proportionala cu numarul orelor suplimentare efectuate sau a celor prestate în zilele de repaos, chiar daca uneori sunt bine platite”. În aceste cazri creste si riscul ca angajatul sa cedeze fizic, astfel încât consecintele de durata sa fie cu mult mai grave si mai pagubitoare, în timp.

Urmatoarele domenii în care vor fi efectuate controale de gen, menite sa verifice numarul de ore prestate, respectiv daca este respectat dreptul angajatilor la repaos saptamânal, vor fi cel al textilelor, I.T., concernele multinationale, call-center-uri, întrucât, din informatiile primite la Inspectia Muncii, aici se desfasoara de obicei „munca excesiva”, peste limitele admise de lege.

Remember- angajatul kamikaze

Managerul de audit raluca Stroescu de la Ernst&Young a murit în primavara anului trecut din cauza suprasolicitarii. Firma si medicii au negat, la acea data orice implicare în decesul tinerei. Totusi, prietenii si apropiatii tinerei au acuzat firma ca ar fi obligat-o pe aceasta sa munceasca în exces. Aceasta cântarea în ultimele luni ale vietii sub 40 de kilograme, desi avea o înaltime peste 1.60 m.

Managerul firmei muncea atât ziua, cât si noaptea, nu beneficia de zile libere sau de concedii. Din aceasta cauza, si a malnutritiei ea a murit în conditii misterioase. În urma acestui caz intens mediatizat, întreaga opinie publica s-a sesizat si a protestat împotriva exploatarii excesive a angajatilor.

Stresul de la locul de munca e deja parte din cotidian. Studiile arata ca românii se numara printre cei mai surmenati angajati ai Europei. Primele semne care arata acumularea oboselii sunt durerile de cap, insomniile, precum si scaderea capacitatii de concentrare. Potrivit specialistilor, cele mai solicitante meserii sunt cele care implica multa responsabilitate si un contact zilnic cu oamenii.

De stres nu sunt scutiti nici cei ce lucreaza cu cifre sau cei care îsi petrec întreaga zi de munca în fata calculatorului. Sapte din zece români se simt stresati la locul de munca, arata un studiu al Comisiei Europene realizat anul trecut. Mai stresati decat românii sunt doar angajatii lituanieni. La polul opus se afla finlandezii si olandezii. Doar 25, respectiv 23% dintre acestia declara ca sufera de stres la locul de munca.

Ligia Popa

Daniel Pacurariu: “ Am descoperit cele mai mari nereguli la operatorii din ghiseele bancilor. Acestia trebuiau sa munceasca mult peste program si nu erau liberi nici sâmbata sau duminica. Salariul acestora este de cca. 1.200-1.500  de lei, deci nu foarte mare luând în considerare orele de munca. Din pacate marii angajatori prefera sa foloseasca aceste metode, de exploatare, fara sa se gândeasca la consecintele acestora”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here