Instanțele clujene rămân fără judecători

Curtea de Apel Cluj și-a prezentat bilanțul pe anul precedent și, potrivit datelor, instanțele din cadrul instituției sunt în pericol să rămână fără judecători. Dacă la sfârșitul anului 2021 era 40 de posturi libere de judecători, spre finele anului trecut deficitul de judecători a ajuns la aproape 60 de posturi vacante. Problema o constă în faptul că mulți dintre magistrați sunt atrași de pensiile speciale pe care le primesc, astfel că, aproape lunar, există câteva cereri de intrare în pensie a procurorilor sau judecătorilor.

La sfârșitul acestei săptămâni 11 judecători și-au depus cererile de intrare în pensie. Printre ei se află și MARGINEAN-CATINEAN CANDIDIA-LAURA de la Judecătoria Dej. În luna februarie un grup de 22 de judecători au transmis Consiliului superior al Magistraturii cererile de pensionare. Unul dintre magistrați este Delia Purice de la Curtea de Apel Cluj. La sfârșitul lunii octombrie 2022, 63 de judecători s-au cerut în pensie, iar printre ei s-a numărat fostul membru CSM, Andreea Chiș, una dintre cele mai vocale judecătoare din spațiul public clujean, și alți cinci colegi (BOICIUC IOANA-NORA, judecător la Tribunalul Cluj, CONȚ CARMEN MARIA, judecător la Curtea de Apel Cluj, UNGUR LIVIU, judecător la Curtea de Apel Cluj, IDRICEANU CLAUDIA MIRELA, judecător la Curtea de Apel Cluj și L HAJJAR SIMONA MIHAELA, judecător la Curtea de Apel Cluj).

”Cea mai importantă problemă cu care s-au confruntat instanțele de judecată în 2022 a fost aceea a creșterii deficitului de judecători.  Astfel, la finalul anului 2022, la nivelul Curții de Apel Cluj şi al instanțelor din raza sa de activitate erau vacante 58 de posturi de judecători, deficit vădit faţă de 01.01.2019, când erau doar 10 posturi vacante la nivelul întregii jurisdicții a Curții. Deficitul de judecători este în creștere alarmantă: la finalul anului 2020 erau 30 de posturi vacante, iar la finalul anului 2021 se înregistrau 40 de posturi vacante. În cadrul Curții de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, în anul 2022 şi-au desfășurat activitatea un număr de 56 judecători, un record negativ faţă de anul 2021, când au activat în cadrul Curții 59 de judecători, respectiv faţă anul 2020, când au fost în activitate 61 de judecători”, potrivit purtătorului de cuvânt al Curții de Apel Cluj, Carmen Pop. 

Una dintre cele mai încărcate instanțe din România în jurisdicția Curții de Apel Cluj

Potrivit reprezentanților Curții de Apel Cluj, anul 2022 a fost un an în care justiția s-a confruntat cu una dintre cele mai grave crize de  resurse umane din ultimii 20 de ani. 

Creșterea numărului de dosare înregistrată în anul 2021 a continuat şi în anul 2022, în ritm accelerat, fiind înregistrat la final de an 2022 un număr de dosare cu 2.400 mai mare decât la finele anului 2020. Volumul crescut de dosare a fost gestionat de un număr, de la an la an, tot mai redus de judecători, ieșirile accelerate şi masive din sistem conducând la cea mai gravă criză de resurse umane din justiție din ultimii 20 de ani.

În anul 2022 s-a dublat ritmul de creștere înregistrat în anul 2021, în ceea ce privește numărul de dosare nou intrate. Astfel, dacă în anul 2021, numărul de dosare nou intrate s-a ridicat la 140.000 (cu 7.000 dosare mai mult decât în anul precedent), în anul 2022 cauzele nou intrate au crescut cu 13.000, ajungând la numărul de 153.000 dosare. 

Ca volum total de activitate, în anul 2022 instanțele de pe raza Curții de Apel Cluj au avut de gestionat un număr de 214.097 dosare, cu 9.561 dosare în plus faţă de anul 2021, şi cu 17.046 dosare în plus faţă de anul 2020. 

În concret, la nivelul judecătoriilor din aria Curții de Apel Cluj, numărul cauzelor nou intrate în 2022 a fost cu 11.097 dosare mai mare decât în anul 2021. Acest număr reprezintă aproximativ 85% din creșterea înregistrată la nivelul tuturor instanțelor din raza Curții de Apel Cluj.  Judecătoriile mici din raza Curții de Apel Cluj s-au confruntat şi se confruntă în mod constant cu o încărcătură excesivă şi în continuă creștere a volumului de muncă, precum şi cu o criză permanentă de resurse umane. 

Spre exemplu, volumul de activitate cu care s-au confruntat în anul 2022 judecătorii de la Judecătoriile Sighetu Marmației, Beclean, Năsăud, Târgu Lăpuș, Turda, Șimleu Silvaniei, Baia Mare, Jibou şi Vișeu de Sus, a determinat pentru aceștia o încărcătură situată peste încărcătura medie înregistrată la nivel național, numărul de dosare fiind pentru unii dintre ei şi cu 600 mai mare decât numărul înregistrat ca medie la nivel național. 

Între acestea, Judecătoria Sighetu Marmației se situează pe locul 5 în ierarhia celor mai încărcate instanţe din țară ca volum de activitate raportat la numărul de judecători. Eforturile judecătorilor care şi-au desfășurat activitatea în cadrul instanțelor din raza Curții de Apel Cluj în anul 2022 transpare şi din evoluția încărcăturii medie, aceasta crescând sistematic de la 776 dosare în anul 2020, la 825 dosare în anul 2021 şi la 922 dosare în anul 2022. 

Ce a declanșat valul de pensionări în magistratură

Noul val de pensionări în rândul magistraților a fost declanșat de redeschiderea discuțiilor privind desființarea pensiilor speciale și de creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților.

Banca Mondială a finalizat propunerile pentru reformarea pensiilor speciale din România, jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie adoptat până la finalul acestui an. În documentul obținut de Economedia, instituția recomandă ca pensiile speciale actuale să fie calculate pe baza principiului contributivității, să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale, iar cele actuale să fie „raționalizate”, ca veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu să fie calculate ca medie a veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp și ca nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de activitate.

Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani.

Informațiile privind varianta reducerii pensiilor speciale și modificării condițiilor de pensionare pentru magistrați au inflamat sistemul judiciar.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și-a exprimat „consternarea” faţă de redeschiderea la nivel public a problematicii privind anumite aspecte referitoare la statutul judecătorilor, care este „de neînţeles”, în contextul recentei adoptări de către Parlamentul României a legilor justiţiei.

Și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a reacționat, spunând că „speculațiile din spațiul public în legătură cu problematica pensiilor ar putea conduce la destabilizarea activității instanțelor și parchetelor, prin provocarea unor „pensionări în masă” în sistemul judiciar.

Cine împarte, parte-și face!

Magistrații sunt singurii care rămân cu o pensie calculată la 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente. Aceasta spre deosebire de toți ceilalți „speciali” ale căror pensii scad de la 80% la 65% din media salariilor brute pe 12 luni anterioare pensionării, deci nu la alegere.

Șefii Justiției au și ei de ce să fie mulțumiți: procurorul general, șeful DIICOT și al DNA, președintele Curții Supreme și membrii CSM vor beneficia de pensie specială după expirarea unui mandat întreg în funcție. Acest lucru înseamnă că nu se ține cont de vechimea de 25 de ani în magistratură.

Dar poate cea mai bună veste pentru judecători și procurori este că nu se umblă la vârsta de pensionare, magistrații putându-se pensiona în continuare la cerere după 25 de ani de vechime în muncă.

Legea nu prevede nici creșterea vârstei de pensionare, etapizat, până la cea valabilă pentru restul cetățenilor României. Aceasta a fost una dintre cerințele Comisiei Europene și Băncii Mondiale. Informațiile că vârsta de pensionare va crește, etapizat, i-au determinat pe mulți magistrați să se pensioneze.