Interesul Muzeului  Național de Istorie pentru restaurarea cetății Ulpia Traiana Sarmizegetusa, activat de banii din PNRR 

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) pare să își fi descoperit brusc interesul pentru conservarea și restaurarea cetăților Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar motivul este cât se poate de evident: fondurile consistente din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Într-o mișcare care lasă multe întrebări fără răspuns, directorul muzeului, Felix Marcu, și-a arătat brusc grija față de soarta acestor monumente istorice doar în momentul în care au apărut banii.

Cetățile Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost lăsate în paragină și au suferit deteriorări semnificative în tăcere, până când s-a deschis robinetul fondurilor din PNRR.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, o prioritate tardivă pentru MNIT

Odată cu banii a apărut și interesul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei de a se implica în restaurarea și conservarea cetăților. Această atitudine pare să indice că, pentru MNIT, valorificarea patrimoniului nostru nu este o prioritate în absența unei pungi pline cu bani. 

Primul contract încheiat între Consiliul Județean Hunedoara și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a fost perfectat la data de 19 octombrie 2022. MNIT s-a angajat să asigure servicii de elaborare a unui studiu de fundamentare istorico – științifică pentru delimitarea zonelor de protecție a monumentelor istorice necesar elaborării documentației de urbanism PUZCP pentru obiectivul de investiții Conservare, restaurare la Amfiteatrul și Forul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Achiziția s-a desfășurat offline, iar valoarea contractului se ridică la suma de 135.000 de lei (aproximativ 27.388 de euro).

Până anul acesta, MNIT nu a promovat pe rețelele de socializare nicio acțiune desfășurată la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Abia în luna iulie, pe pagina de Facebook a muzeului, a fost prezentat faptul că a avut loc o campanie de cercetare arheologică sistematică la Ulpia Traiana Sarmizegetusa unde și-au desfășurat practica de specialitate 12 studenți din cadrul Facultății de Istorie a UBB Cluj-Napoca. Coordonatorul campaniei a fost chiar Felix Marcu, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și responsabilul științific al sitului. 

„În perioada 3-21 Iulie, a avut loc prima campanie de cercetare arheologică sistematică de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe anul 2023. Sub coordonarea lui Felix Marcu, responsabilul științific al sitului, alături George Cupcea și colectivul de specialiști al MNIT, și-au desfășurat practica de specialitate și 12 studenți de la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.”, au informat reprezentanții MNIT. 

Contractele au început să se înmulțească 

În luna octombrie a acestui an, MNIT prins un nou contract pus la bătaie de Consiliul Județean Hunedoara. Achiziția s-a desfășurat tot offline și viza servicii de supraveghere arheologică și cercetare arheologică preventivă pentru obiectivul „Clădire cu spații muzeale și anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa”. Valoarea contractului a fost de 99.632 de lei (aproximativ 20.000 de euro). 

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei mai are puțin și pune mâna și pe contractul în valoare de 310.000 de lei pentru servicii de supraveghere arheologică şi cercetare arheologică preventivă pentru obiectivul „Intrare Forul lui Traian din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa”. Licitația lansată de Consiliul Județean Hunedoara se apropie de final, iar MNIT este singurul ofertant înscris. 

Potrivit condițiilor de participare prevăzute în cadrul licitației, ofertantul (operator economic individual sau asociere de operatori economici) trebuie să facă dovada că, în ultimii 3 ani raportați la data limită de depunere a ofertelor stabilită în anunțul de participare simplificat, a prestat servicii de arheologie, în valoare cumulată de minim 300.000 lei fără TVA, realizate la nivelul unui contract sau a maxim 3 contracte.

În lumina recentelor evoluții privind implicarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei în conservarea cetăților Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa, o concluzie firească se conturează: banii din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au acționat precum un catalizator pentru interesul aparent tardiv al muzeului față de patrimoniul istoric.

Profesorul emerit Ioan Piso: „I-au sticlit ochii de-abia când au apărut banii din PNRR

Deși eforturile de restaurare și conservare a acestor monumente sunt binevenite, apare întrebarea firească dacă această abordare vine dintr-o autentică pasiune pentru istorie sau este doar rezultatul oportunității financiare.

Într-un interviu acordat Gazetei de Cluj,  fostul director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), profesorul emerit dr. Ioan Piso a afirmat că atenția sporită a MNIT asupra restaurării celor două cetăți ar putea fi percepută ca o abordare oportunistică, în care conservarea patrimoniului cultural este subordonată disponibilității bugetului, mai degrabă decât unei veritabile preocupări pentru istorie și identitatea culturală.

Ioan Piso a arătat că în anii 1988-1996 a dezvelit întregul For al lui Traian. Monumentul trebuia restaurat pentru a fi pus în valoare, însă autoritățile statului nu au vrut să se implice. Astfel,  fostul director al MNIT s-a ocupat de acest aspect împreună cu o echipă de arheologi. În 2017, Ioan Piso a fost înlocuit de la șefia șantierului cu Felix Marcu, despre care susține că până în anul 2021 a trecut pe la Sarmizegetusa numai în vizită, fără a face săpături. 

„I-au sticlit ochii de-abia când au apărut banii din PNRR. Sprijinit de un grup de interese, alcătuit din persoane dintr-o anumită parte a spectrului politic și de firme de arhitectură „de casă”, a pus mâna pe cele mai multe dintre fondurile PNRR destinate arheologiei.”, a transmis profesorul emerit Ioan Piso. 

Peste 24 de milioane de lei pentru restaurarea Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Consiliul Județean Hunedoara a demarat un proiect finanțat prin PNRR pentru restaurarea și punerea în valoare a două situri istorice de mare importanță: Terasa a X-a de la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Regatului Dac, și intrarea în Forul lui Traian de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a provinciei romane Dacia. 

Obiectivele propuse au fost integrate în rutele culturale și turistice naționale, asigurând astfel finanțarea necesară. 

Prin intermediul fondurilor accesate prin PNRR, se propune conservarea, restaurarea și evidențierea Terasei a X-a din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, precum și restaurarea intrării și conservarea componentelor litice de la Forul lui Traian din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Aceste două obiective valoroase reprezintă o amintire vie a istoriei noastre, iar investiția totală pentru restaurarea Terasei a X-a este estimată la 11,36 milioane lei, cu TVA inclus. Termenul de finalizare a proiectului este de 25 de luni, din care 5 luni sunt alocate proiectării, iar restul execuției.

În ceea ce privește intrarea în Forul lui Traian, proiectul este evaluat la 12,61 milioane lei, cu TVA inclus, și ar urma să fie finalizat într-un interval de 36 de luni, dintre care 6 luni sunt rezervate fazei de proiectare.