În luna martie a acestui an, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au anunţat că deputatul clujean liberal Steluţa Cătăniciu s-a aflat în situaţie de incompatibilitate pe vremea când ocupa funcţia de consilier local clujean şi, în acelaşi timp, a reprezentat în instanţă o societate comercială pentru care şi-a exprimat votul ca membru al Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca. Cătăniciu se apără în instanţă de acuzaţiile ANI şi cere ca acesta să îi “repereze onoarea” după încheierea procesului de la Curtea de Apel Cluj prin publicarea pe site-ul Agenţiei a Hotărârii pe care o va da instanţa. De asemenea, prin avocatul său, solicită înaintarea unui interogatoriu către reprezentanţii ANI.

Onoarea nu se cumpără cu bani

Steluţa Cătănciu a atacat în instanţă raporul de evaluare al ANI. Gazeta de Cluj a arătat în numărul trecut care sunt argumentele pe care aceasta le aduce în faţa completului de judecată în apărarea sa. Dar solicitările Steluţei Cătăniciu  au o notă de inedit deoarece acesta cere ca, în urma administrării probatoriului, instanţa să pronunţe o sentinţă prin care nu doar să anuleze raportul de evaluare al ANI, ci mai ales să oblige Agenţia să repare prejudicierea imaginii pe care Cătăniciu a suferit-o prin publicarea sentinţei pe site-ul propriu.

“Întocmirea raportului cu încălcarea celor două principii (legalitate şi dreptul la apărare – n. red. ) îmi cauzează un important prejudiciu de imagine, mai ales că în urma Alegerilor generale din 9 decembrie 2012 subsemnata am dobândit calitatea de Membru al Camerei Deputaţilor în Parlamentul României. Astfel, publicarea pe site-ul Agenţiei, la 27 martie 2013, a comunicatului privind pretinsul conflict de interese în care m-am aflat, a fost ulterior preluat de prea scrisă, aşa încât imaginea de care mă bucur a suferit o serioasă deteriorare. Prin urmare, fiind vorba atât de o faptă ilicită, cât şi de un prejudiciu de imagine, consider că cel puţin pentru acest moment, cea mai adecvată modalitate de reparare a acesteia este una având o natură nepatrimonială – publicarea pe site-ul agenţiei a dispozitivului sentinţei care urmează a fi pronunţată, astfel încât să se răspândească la fel ca cea care statua că subsemnata m-am aflat în conflict de interese.”, solicită Steluţa Cătăniciu.

 

Interogatoriul adresat inspectorilor ANI

La termenul de pe 16 iunie, la dosar a fost depus un interogatoriu care urmează a fi adresat de avocatul apărării reprezentanţilor ANI. Analizând în plen conţinutul interogatoriului, instanţa a decis ca acesta să fie trimis celor vizaţi după eliminarea câtorva întrebări, în privinţa cărora care curtea a considerat că nu se referă la fapte, ci la o atitudine sau opinie a celor supuşi interogatoriului. Astfel, la termenul de pe 14 octombrie, inspectorii ANI vor trebui să răspundă celor şapte întrebări adresate de avocatul apărării.

 

Plângerea

Apărarea este în primul rând interesată de persoana care a făcut anunţul, avocatul întrebând explicit dacă este vorba despre consilierul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Niculescu Nicoleta, plângere ce ar fi fost înregistrată pe 13 mai 2009.

În cazul în care răspunsul este afirmativ, avocatul este suspicios în legatură cu declanşarea anchetei abia la sfârşitul anului 2007 şi ar dori să cunoască motivul acestei întârzieri.

Apoi, din cuprinsul raportului rezultă că ancheta a avut în vedere o perioadă există în comparaţie cu cea pe care ar fi presupus-o faptele din sesizare, susţine apărarea, care ar dori o justificare în acest sens.

“Din cuprinsul raportului final rezultă că evaluarea a vizat întreaga perioadă cuprinsă între şi momentul finalizării constatărilor. Recunoaşteţi că aţi extins fără nicio justificare verificarea activităţii mele în afara faptelor cu care aţi fost sesizată?”, doreşte să ştie apărarea.

 

Sub aspectul legalităţii

În apărarea sa, Cătăniciu susţine că Legea care justifică ancheta ANI, şi nume Legea 176/20120, a intrat în vigoare pe 05.09.2010, iar faptele pentru care este ea cercetată sunt anterioare acestei legi, ceea ce înseamnă că ANI şi-a creat singură cadrul legal pentru constatarea faptelor ce cad sub incidenţa domeniului său de activitate. Cum Legea 176/2010 se spune principiului constituţional al neretroactivităţii, înseamnă că aceasta nu se poate aplica decât faptelor savârşite după această dată, deci ANI ar fi  conferit, ilegal, legii caracter retroactiv, susţine Cătăniciu.

Una dintre întrebările interogatoriului  vizează direct acest aspect:

“Recunoaşteţi că aţi utilizat procedurile reglementate de Legea 176/2010, modificare şi completare a Legii 144/007, act normativ intra în vigoare în 2010, pentru fapte săvârşite în 2009!”.

 

Unde s-au pierdut recomandatele?

De asemenea, Cătăniciu susţine în apărarea sa că nu a fost  înştiinţată de faptul că este verificată, neputând astfel exprima vreun punct de vedere făţă de faptele imputate. Inspectorii ANI susţin contrariul, arătând că au trimis adresele, sub forma unor scrisori recomandate cu confirmare de primire, dar care, este adăvărat, nu au fost ridicate de la oficiul poştal şi s-au întors la expeditor. “Sub aspect procedural, au fost îndeplinite cerinţele Legii nr. 176/2010, referitoare la înştiinţarea persoanelor evaluate, CĂTĂNICIU STELUŢA GUSTICA fiind informată, la datele de 15.10.2010, 13.11.2012 şi 04.12.2012, despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază – de a fi asistată sau reprezentată de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris”, arată inspectori ANI.

Pentru a lămuri acest aspect,una dintre întrebările din interogatoriu se referă la numărul exact de adrese care au fost trimise din momentul începerii anchetei şi data la care acestea au fost trimise. Totodată, apărarea a cerut, prin intermediul instanţei, registrul cu evidenţa livrărilor de la oficiul poştal la care au fost trimise comunicările, pentru a se vedea de ce acestea nu au ajuns la Cătăniciu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here