Vechile personaje politice încep încet să se scufunde în favoarea unor oameni tineri și cu viziune. România are nevoie de oameni noi și, mai cu seamă, de oameni buni și competenți în politică. Gazeta de Cluj l-a intervievat pe Sabin Sărmaș, președintele al Autorității pentru Digitalizarea României, pentru a afla mai multe despre cum vrea un reprezentant al generației tinere să aducă un suflu de curaj politicii actuale îmbibată de pasivitate. Veți afla în continuare, care sunt planurile acestuia pentru următorii ani ca parlamentar, dar și care va implica un proces de digitalizare integrată a sistemului de stat.
Reporter: Ce vă recomandă pentru un loc în camera deputaților? De ce ați ales calea politicii naționale?
Răspuns: Am făcut deja un prim pas către politica națională, prin prisma unei poziții în Guvernul României, încă de când am acceptat propunerea Prim-ministrului Ludovic Orban de a fi președintele Autorității pentru Digitalizarea României. Alături de confirmările și expertiza dobândite în mediul privat, consider că e timpul ca întreaga experiență din administrația publică locală (dobândită în calitate de consilier local), precum și cea din administrația publică centrală (imediat se împlinește un an de când sunt la ADR) să deschidă drumul și spre Parlamentul României. Rolul unui parlamentar este în primul rând acela de a fi un bun legiuitor, și cred că am reușit să acumulez know-how-ul necesar în ceea ce privește legislația din domeniu, provocările industriei și ale instituțiilor publice, precum și „rețeta” de succes pentru a propune acte normative cu un efect puternic în societate.
Reporter: Veți face parte din generația „tânără” a parlamentarilor; care credeți că sunt principalele diferențe de mentalitate în dvs. și generațiile mai vechi?
Răspuns: Am apreciat mereu legătura puternică între generația „tânără” a PNL și colegii noștri seniori, putând spune din experiența personală că poți evolua extrem de mult politic atunci când ai șansa să ai un mandat de patru ani alături de un politician ca Emil Boc, spre exemplu. Atuurile noastre ca generație, în schimb, țin în primul rând de un alt tip de mentalitate, de o generație mai curajoasă, care a avut șansa de a se maturiza profesional foarte repede și care reușește să se adapteze mult mai ușor la noile trenduri. Nu vreau să generalizez, dar uneori rezistența la nou încă este vizibilă la generațiile dinaintea noastră. Una dintre provocările noastre, ale tinerilor, este să ne asumăm misiunea de a le demonstra că o politică agilă și curajoasă poate schimba mult mai repede în bine viața românilor.
Reporter: Credeți că clasa politică actuală reprezintă interesele și valorile populației? Ar fi sau nu nevoie de o reformă a acestei clase politice și de ce?
Răspuns: Din punctul meu de vedere, reforma clasei politice trebuie să fie un proces continuu. Vorbim despre acest proces de 30 de ani și pare că nu se întâmplă în ritmul în care ne-am dori. Vechile metehne din politică se pot vedea și acum, în schimb ce ne-a ajutat semnificativ să ne dezvoltăm ca țară a fost aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Astfel, am reușit să ne aliniem la niște standarde cu adevărat înalte. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că o parte din clasa politică este oglinda societății noastre și că va trebui să evoluăm împreună. Provocarea este însă aceea de a reuși să trimitem „vârfurile” societății în Parlament, oameni care au viziune și experiență pentru a începe un proces de sus în jos de transformare a României.
Reporter: Care sunt atribuțiile dumneavoastră în calitate de președinte al ADR? Sub egida cărui minister funcționează?
Răspuns: Autoritatea pentru Digitalizarea României se află în directa coordonare a prim-ministrului României. ADR este rezultatul fuziunii dintre Agenția pentru Agenda Digitală a României și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Am avut oportunitatea de a conduce o instituție tânără, creată pentru a realiza obiectivele ambițioase ale Guvernului Liberal în sfera transformării digitale a României.
ADR exercită funcţia de autoritate de stat. Lucrăm pe mai multe paliere, de la strategie, reglementare și avizare, până la coordonare, monitorizare și implementare a politicilor publice în domeniul transformării digitale.
Această transformare digitală vizează atât mediul public – prin platformele pe care le gestionăm, prin programele noastre și prin propunerile legislative, cât și mediul privat – de exemplu, prin parteneriatele public-private ce au permis realizarea în timp record a platformei aici.gov.ro și prin înființarea Consiliului Național de Transformare Digitală, în care expertiza din mediul privat și mediul academic va fi valorificată în procesul de elaborare a politicilor publice și de validare a abordărilor tehnologice la nivel național. Totodată suntem inițiatori ai programelor de finanțare pentru IMM-urile din Romania care doresc să își asume un proces de digitalizare.
Reporter: Ați întâlnit probleme la preluarea conducerii ADR? Cum a fost în trecut administrată această instituție?
Răspuns: Înființarea noi instituții a reprezentat o provocare deloc ușoară pentru noi, având în vedere că am preluat toate atribuțiile fostei Agenții pentru Agenda Digitală a României și o mare parte din atribuțiile fostului Minister al Comunicațiilor și Societății Informaționale, mai exact cele aferente domeniului tehnologiei informației, societății informaționale și interoperabilității. Din nefericire, nu am găsit nici pe departe ceea ce speram într-o instituție publică. Marea provocare în instituțiile publice rămâne resursa umană specializată, pentru că flexibilitatea în îmbunătățirea unei echipe este una extrem de redusă. Avem o echipă bună, dar încă ne lipsește resursa umană competentă pentru domeniul transformării digitale și este foarte greu să încercăm să devenim ofertanți pentru cei din mediul privat, deoarece salariile nu pot fi comparate. Sistemul public funcționează după reguli și mai ales mentalități care nu au prea multă legătură cu mediul privat și de aici și multiplele bariere în modernizarea lui. Cred că e nevoie să facem din instituții un mediu mai competitiv și motivant, altfel o să ne plângem mereu despre cum e imposibil să miști munții în absența resurselor.
Reporter: Ce implică pe termen lung un proces integral de digitalizare sistemului public din România? Cât ar putea dura, în condiții optime, un astfel de proiect?
Răspuns: Este dificil să dăm astfel de termene când vorbim de o transformare completă, dar România poate avea o cu totul altă față în 2-3 ani de zile, asta dacă reușim să continuăm pe drumul pe care am început să mergem și să o facem în același ritm. Autoritatea pentru Digitalizarea României poate da direcțiile, poate concepe strategia, poate gestiona proiectele majore sau asigura procesul de finanțare, poate consilia celelalte instituții, dar nu poate face treaba în locul lor. Depinde de fiecare instituție în parte ce termene de realizare își poate da pentru a implementa proiecte de digitalizare.
Reporter: Care este cel mai ambițios proiect pe care vi-l propuneți pentru următorii ani?
Răspuns: Sunt două proiecte esențiale pentru noi ca țară. Primul este identitatea unică electronică. Faptul că vom putea să accesăm serviciile publice online și să facem plăți la fel de ușor cum facem cumpărături online reprezintă un upgrade ambițios din partea sectorului public în relația cu cetățenii. Vom crește încrederea românilor în acest tip de servicii folosind o identitate sigură în spatele căreia o să putem accesa orice tip de serviciu public electronic. Al doilea proiect extrem de important este cel de interoperabilitate. Practic este proiectul care va duce la implementarea principiului “once only” care spune că odată ce statul deține o informație despre un cetățean într-o bază de date, nu are dreptul să o mai solicite, ci doar să o acceseze de la instituția care deține respectivele date. Pe scurt, nu va mai trebui să plimbăm dosare cu șină care conțin documente cu informații pe care statul le are deja, ci acest proces va fi unul automat, prin realizarea interoperabilității.
Reporter: Care sunt sursele de finanțare ale ADR? Are instituția acces la suficienți bani pentru a face ce își propune?
Răspuns: Pentru implementarea proiectelor mari, ADR se bazează pe finanțări europene, care sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. ADR gestionează 5 proiecte aflate în desfășurare, care totalizează fonduri de peste 268 de milioane de lei În ceea ce privește proiectele noi, în perspectiva programării financiare pentru perioada 2021-2027, liderii europeni propun un nou instrument – Instrumentul pentru Asistență Tehnică (TSI), care reprezintă o continuare a Programului de Sprijin pentru Reforme Structurale. Noul Instrument pentru asistență tehnică (TSI), care face parte din pachetul de măsuri ”Next Generation EU” este strâns corelat cu Mecanismul pentru Reconstrucție și Reziliență pentru perioada 2021-2024 și are prevăzută o sumă totală de peste 864 milioane EURO în perioada 2021-2027 pentru toate Statele Membre, o alocare cu aproximativ 40% mai mare decât în perioada 2017-2020 Ulterior analizării TSI gestionat de Comisia Europeană, am identificat oportunități de finanțare pentru ADR pe trei direcții principale: transformare digitală, competențe digitale și inteligență artificială. Practic sursele de finanțare în următorii 7 ani pentru România, în ceea ce privește digitalizarea, nu mai sunt o problemă.
Reporter: Ce impact credeți că va avea acest proces de digitalizare asupra numărului angajaților din aparatul bugetar? Ce impact va avea digitalizarea sistemului public asupra cetățeanului de rând? În ce măsură vor putea cei fără acces sau cunoștințe în materie de tehnologie să beneficieze de acest sistem?
Răspuns: În primul rând, înseamnă reducere de costuri pentru instituții, dar nu de personal, așa cum mulți tind să creadă. În al doilea rând, vom înlocui cozile cu click-uri. Sună simplu, dar în fapt înseamnă mult mai mult. Înseamnă eliminarea dosarului cu șină, proceduri mai simple și mai la îndemână și, în final, timp mai mult petrecut cu cei dragi sau făcând ceea ce ne place.
Pentru funcționarii publici, digitalizarea va fi un real ajutor. Știu că pare utopic să spun asta, însă trebuie să trecem mai departe de titlurile alarmiste de pe Facebook și să privim realitatea în față. Prin machine learning și AI, vom optimiza activitatea administrativă, vom elimina sarcinile repetitive și consumatoare de timp, iar funcționarii vor avea task-uri relevante, care presupun un input uman de neînlocuit. De fapt, funcționarul public va fi eroul transformării digitale.
Prin creșterea calității serviciilor publice și prin optimizarea activității administrative, și prin tranziția către o economie digitală putem aduce peste 45 de miliarde de euro la PIB-ul României până în anul 2025. Practic digitalizarea în sine îmbogățește România.
Produs de Gazeta de Media SRL, la comanda PNL – Organizația Județeană Cluj, Cod mandatar financiar: 11200025
