Bugetul Primăriei Cluj-Napoca prevede că, cel puțin pentru 3 ani de zile, cei care vor dori să construiască în oraș vor fi serviți cu banane. Primăria și-a prognozat pentru reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) o cheltuială de aproape 6 milioane lei, eșalonată pe 3 ani (perioada 2024-2026). Alte orașe, cu mai puțin „ștaif”, după le place celor din administrația locală să catalogheze orașul, cheltuie sume de bani mult mai concrete, cu contracte ferme, pentru dezvoltarea urbanistică. De ani de zile, în Cluj-Napoca administrația locală menține haosul imobiliar pentru a putea controla nivelul corupției devenită, de mult timp, sistemică.
În momentul de față, dezvoltarea imobiliară din Cluj-Napoca are loc în virtutea unui PUG din 2014 care nu mai răspunde nevoilor orașului. Autorizațiile de construire pentru marile proiecte imobiliare au fost emise în virtutea preferințelor șefilor din administrația locală. Este lesne de observat că firmele care construiesc cele mai multe proiecte imobiliare se bucură de prezența primarului Emil Boc la recepțiile date cu ocazia inaugurărilor proiectelor, iar celelalte își așteaptă rândul.
În mod normal, reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca ar trebui să facă gesturi concrete în refacerea sau actualizarea PUG-ului. Cu toate acestea, investițiile care merg în această direcție nu ar putea susține o reformă reală a urbanismului clujean.
Bugetul Primăriei Cluj-Napoca prevede o alocare de 5.950.000 lei pentru Reactualizarea Planului Urbanistic General, iar planul este ca această sumă să fie cheltuită pe o durată de trei ani: câte 2.500.000 lei pentru anul curent și anul viitor și 950.000 lei pentru anul 2026. Însă, suma certă este doar de 2.500.000 lei pentru anul curent, restul fiind doar previziuni bugetare pentru care legea nu prevede că este obligatoriu să fie cheltuite în acest scop.
Deci, pentru PUG-ul Municipiului Cluj-Napoca există o promisiune de aproape 6 milioane, dar în mod concret se va cheltui aproximativ o treime din această sumă
Practic, anul acesta ar trebui să se cheltuiască 2.500.000 lei pentru reactualizarea PUG-ului.
Problema este că nicio firmă serioasă de proiectare sau arhitectură nu va accepta un contract cu o valoarea atât de mică pentru un proiect cu ”ștaif”.
Spre exemplu, orașul Cluj-Napoca este al doilea municipiu din România, după Capitală, ca număr de locuitori. Potrivit unui studiu publicat în 2020 de un grup de cercetători de la Facultatea de Geografie din cadrul UBB, Cluj-Napoca are o arie 179,5 km², iar suprafața construită a municipiului era de 36 km pătrați.
O comparație a sumelor cheltuite de alte administrații pentru reactualizarea PUG-urilor arată că persoanele care au proiectat cheltuielile din bugetul Primăriei Cluj-Napoca pentru PUG și-au bătut joc de clujeni.
Comuna Cristian din județul Brașov are aproximativ 6.500 de locuitori și o suprafață de aproape 28 km pătrați, dar contractul încheiat pentru reactualizarea PUG-ului în format GIS în anul 2023 arată că este vorba despre o cheltuială de 3.293.150 lei, fără TVA. Adică mai mult de jumătate decât au pronosticat primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea, ”tartorii” urbanismului clujean.
Municipiul Tulcea are o populație de aproximativ 65.000 locuitori și o suprafață de aproape 200 km pătrați, iar suma pentru Actualizarea Planului Urbanistic General (P.U.G.) realizat în sistem informatic GIS și a Regulamentului Local de Urbanism (R.L.U.) al Municipiului Tulcea este de 3.495.000 lei, fără TVA. Contractul a fost încheiat în 2023.
Municipiul Sibiu are o suprafață de 121 km pătrați, aproximativ 135.000 locuitori. În 2020 a încheiat contractul Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Sibiu la o valoare de 4.240.000 lei, fără TVA.
Orașul Galați are aproape 220.000 locuitori și o suprafață de 246 km pătrați. Anul trecut a încheiat contractul Actualizarea documentației de urbanism – Plan Urbanistic General al municipiului Galați pentru suma de 5 milioane lei, fără TVA. Aceeași valoare a avut-o și contractul pentru PUG-ul orașului Constanța.
În Craiova, contractul pentru reactualizarea PUG-ului a fost semnat în urmă cu 5 ani la valoarea de 7,3 milioane lei. Acum acest PUG este în curs de implementare. Din 2019, de la semnarea contractului, inflația a crescut cu aproximativ 10%, însă administrația clujeană a decis că va cheltui anul acesta doar 2.500.000 lei. În momentul de față nu este stabilită nicio licitație pentru PUG-ul orașului Cluj-Napoca.
Practic, la capitolul direcții de dezvoltare urbanistică, orașul nostru se află în aceeași situație în care se afla Fălticeni în anul 2022, un alt oraș cu un alt fel de ”ștaif”.
Tandemul Boc-Tarcea că a învins în instanță, dar clujenii au pierdut în realitate
În 2020, Primăria Cluj-Napoca a încheiat, vrând-nevrând, contractul public pentru reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG). Problema a fost că firma care a câștigat contractul, SYNERGETICS CORPORATION SA, este din afara intereselor imobiliare care gravitează în jurul administrației Boc, astfel că trebuia cu orice preț îndepărtată. În 2022, primăria a reziliat intempestiv contractul, iar la sfârșitul anuluii trecut administrația locală a câștigat definitiv procesul în care se contesta modalitatea de reziliere.
Firma a realizat PUG-uri pentru mai multe orașe de anvergura Clujului Reprezentantul firmei, Adrian Ilie, explică destul de plastic situația.
”Experiența de la Cluj este neverosimila pentru anul 2024 și pentru ceea ce pretinde Clujul a fi. Lipsa de transparență și refuzul realizării unui nou PUG în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în sistem GIS, înseamnă înlăturarea discuțiilor despre digitalizare și ascunderea multor decizii contestabile. În fapt, primăria exercită un monopol economico-administrativ sugrumând, alterând și păstrând ambiguitatea asupra procesului decizional de emitere CU, avizare și aprobare a PUZ, PUD. Ce înseamnă acest monopol economico-administrativ? Înseamnă controlul total al pieței imobiliare prin controlul fluxului de aprobare și emitere a autorizațiilor. Astfel, unii jucători beneficiază de cicluri mai rapide de avizare, alții de cicluri foarte lente. Cei care ies primii în piață cu sedii de birouri sau stocuri de apartamente se capitalizează sau profită de momente ale pieței mult mai eficient decât competitorii lor care sunt întârziați. Asta face primăria Cluj: exercită un control asupra pieței, ține ascuns acest flux inventând discursuri găunoase, fals morale, preocupări fără finalitate, populism justițiar. Metodele de la Cluj afectează promovarea tehnologiei în domeniu la nivel național și implementarea bunelor practici privind Open Data, obligațiile Directivei INSPIRE, discursul despre Smart City. Dincolo de cinismul intereselor personale ale decidenților locali, se creează o umbrelă a scuzelor pentru primarii care resping transparența aprobărilor sau publicarea datelor despre domeniul public. E lesne de spus de orice primar „împins” spre modernizare – „Dăcă nici la Cluj nu au, care sunt cei mai avansați…”, este de părere Adrian Ilie, patronul firmei.
Cum a fost obligată Primăria Cluj-Napoca să atribuie contractul de reactualizare a PUG-ului
În 2014, a intrat în vigoare PUG-ul făcut de UTCN Cluj Napoca și birourile de casă ale arhitecților care gravitează în jurul marilor proiecte imobiliare din oraș. Însă, din cauza faptului că lucrarea este plină de lacune urbanistice, planul a putut fi contestat de fiecare firmă imobiliară care a reușit, prin derogări, să construiască cum a dorit. Astfel, ”jungla imobiliară” din oraș și-a intrat în drepturi.
În 2019, administrația locală a decis că PUG-ul trebuie reactualizat. Însă, adevăratele intenții ale primarului și a pleiadei de șefi din biroul de urbanism a primăriei erau caragialești: ”să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica!”.
Așa că urbaniștii lui Boc au subevaluat contractul pentru actualizarea PUG-ului cât au putut de mult – 2.500.000 lei, fără TVA.
Opiniile arhitecților întrebați despre onestitatea acestui preț pentru un volum de muncă necesar realizării unui PUG în situația dată au fost unanime: nimeni nu se ridică din pat pentru un asemenea proiect.
Așa că la licitație s-a înscris doar oferta firmei Synergetics Corporation, o firmă din București care a și câștigat licitație (sic!) cu o ofertă de 1.750.000 lei, fără TVA.
Însă autoritatea locală nu avea niciun chef să reactualizeze planul așa că a descalificat oferta. Cu toate acestea, cei de Synergetics au depus o plângere la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.) și au avut câștig de cauză. Consiliul a obligat Primăria Cluj Napoca să semneze contractul.
Alte orase din tara au PUG-uri din anii 90, multe fara a fi pe suport electronic, deci trebuie sa faca altele noi, de la zero. La Cluj exista un PUG din 2014, destul de bine gandit, care trebuie doar actualizat tinandu-se cont de sentintele instantelor clujene legate de servitutile de utilitate publica. Una e sa nu ai nimic si altceva sa ai deja un PUG facut, in stereo 70, pe care doar il modifici pe alocuri.