Impresarul a încercat să explice în stil propriu implicarea sa în transferurile în care e acuzat de înşelăciune şi evaziune. A ironizat instanţa şi procurorul, concluzionînd că ”nu-i nici o ruşine dacă ajung la puşcărie, e o instituţie de reeducare”. Copos s-a luat cu mîinile de cap în timpul intervenţiei lui Becali. Următorul termen: 17 mai.
E ziua cu numărul 1535 de cînd a început cavalcada în instanţă pentru cei 8 inculpaţi din Dosarul Transferurilor. Becali&Becali şi compania vin la Înalta Curte pentru a cincea oară, iar înainte de a intra în clădirea de pe Batiştei trec în viteză prin faţa a peste 50 de jurnalişti şi tehnicieni TV, aşezaţi în semicerc pe marginea aleii, arătînd precum un pluton de execuţie reunit ad-hoc.
Giovanni e agitat, Copos afişează îngîndurare, MM Stoica şi-a lăsat în maşină vesta aroganţei zilnice, Pădureanu e dărîmat, iar Neţoiu pare cel mai detaşat.
Pernuţă pentru Borcea
Sala arată ca o conservă cu sardele, se stă suflet în suflet, pînă cînd vine ordinul de la prezidiu: „Rămîn numai inculpaţii, avocaţii şi persoanele care mai au loc pe scaune!”. Meme Stoica e primul care ia cuvîntul, „pentru Cernat am obţinut cea mai mare sumă de transfer din istorie pînă în acel moment”.
Pe bancheta din spate, Borcea pendulează ca un hopa-mitică şi-l roagă discret pe şoferul său să-i aducă o pernuţă pe care să şi-o pună sub şezut: „Am fost operat, mă doare fundul dacă nu stau pe ceva moale!”. Neţoiu spre avocat: „Lasă-mă să vorbesc!”
La microfon se perindă pe rînd Neţoiu, Borcea, Copos, Victor Becali, fiecare îşi reia speech-ul de la instanţele anterioare, iar detaliile cu iz tehnic abundă, fiecare virgulă poate fi limita între libertate şi închisoare. Ofensiv, „Comandantul” îşi pune la respect pînă şi propriul avocat care încercase să intervină peste el: „Lasă-mă să vorbesc eu acum”!
La fel se întîmplă şi cu Borcea, care insistă cu ideea că „am adus profitabilitate de 1.800 la sută la transferurile de la Dinamo”, în timp ce tripleta de judecătoare e mai interesată de circuitul banilor şi de mecanismele tranzacţiilor: „Nu cumva aţi vîndut de două ori un jucător aceluiaşi club prin descrierea sumelor ca drepturi economice şi drepturi federative?!”.
Copos: „Am greşit că am finanţat Rapidul”
E rîndul patronului din Giuleşti. Omul îşi etalează apărarea ca pe o poezie, „cred că a învăţat strofele de aseară pe de rost!”, îşi dau ghionturi „coechipierii” din dosar.
„N-aveam cum să fac evaziune fiscală pentru că Rapidul a mers pe pierdere, asta spun toate bilanţurile contabile. Am făcut o eroare că m-am implicat şi am continuat ca finanţator, am renunţat acum la 23 de milioane de euro, reprezentînd împrumuturi şi garanţii, pentru a salva clubul”, rosteşte Copos frazele de final.
Linia e aceeaşi la toţi: „Nu sînt vinovat, n-am comis nici o ilegalitate, banii X s-au dus la firma din Olanda sau din Insulele Virgine care a intermediat afacerea, n-avem nici o problemă cu propriile conturi”.
Giovanni: „Am făcut fărădelege în Spania, nu în România!”
Avalanşa pleacă însă dinspre Giovanni Becali, care rupe stilul mieros-supus al celorlalţi inculpaţi. „Doamna judecător, m-am decis să vorbesc fiindcă nu vreau să fac opt ani de puşcărie pe nedrept. Am ajuns aici pentru că, la audieri, i-am spus procurorului Ţuluş să nu fumeze într-o cameră unde fumatul era interzis? A trimis în Olanda o armată de oameni să cerceteze firma care a intermediat transferurile. Se aştepta să găsească o societate-fantomă şi a dat peste o clădire de birouri cu peste 1.000 de angajaţi, firmă serioasă”, a început Becali.
Şi a continuat în acelaşi registru: „Oamenii aveau intrări mai tari ca ale mele la cluburi, în toată lumea. Ne-au ajutat la transferuri, i-am prezentat pe Mara, pe Mitea, no name, le-am găsit contracte! Singura fărădelege am făcut-o în Spania, unde, pentru a evita plata impozitelor, mare parte din sumele de transfer erau trecute pe drepturi de imagine la societăţi din afara ţării. Aşa şi-a mai luat Contra, prin mine, încă 150.000 de dolari!”.
„Georgică, nu te graţiază dacă eşti umil!”
Plus un set de sfaturi proprii către instanţă: „Mai glumim şi noi, mai facem caterincă, un pamflet, ceva, îmi cereţi să fiu foarte serios faţă de mine, aşa cum sînteţi dumneavoastră. De ce-i spuneţi avocatului meu că se uită îngrijorat la ce spun? E «pretenul» meu, nu e îngrijorat, nu cred c-o să-i daţi să facă şi el puşcărie o cotă-parte din anii pregătiţi pentru mine! Iar domnul procuror văd că nu prea se bate cu mine!”. „Ioane, nu aşa!”, se aude, rugător, glasul lui Copos, tăiat repede de Becali: „Stai liniştit, Georgică, nu te graţiază dacă eşti mai umil!”. Hai, ciao, s-au dus aproape opt ceasuri de audieri, ne revedem cu show-ul pe 17 mai, la următorul termen! Inculpaţii şi-au amintit că mai au de depus documente!
„E un dosar foarte obositor. N-am mai întîlnit un asemenea caz în toată cariera mea de avocat” (Doru Viorel Ursu, avocat Ioan Becali)
11,5 milioane de dolari e prejudiciul invocat de procurori în dauna statului şi a patru cluburi, sume rezultate din anchetarea a 12 transferuri efectuate în perioada 1999-2005
